Pagina verde. Paradoxul mâncării. Sectorul agroalimentar e responsabil pentru mai bine de o treime din emisiile de carbon. Prin prelucrare se poluează și mai mult, dar creează mai multă valoare adăugată. Care e răul mai mic?

♦ Analist economic: „Focusul pe reducerea poluării va veni cu costuri pe măsură. Produsele din carne se vor scumpi în următorii ani, iar cele din soia vor deveni mai populare.“

Sectorul agroalimentar din România, în care activează circa 45.000 de companii și care angajează aproape 320.000 de persoane, a fost responsabil pentru 36,87% din emisiile de CO2 din 2022, coform datelor publicate de FAO, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU. Aceste date sunt valabile pentru sector în ansamblul său.

Agricultura – culturi vegetale și zootehnie – reprezintă 18% din emisiile de CO2 ale sectorului agroalimentar, cu 4,7%, respectiv 13,3%. Producția de carne de vită, lapte de vacă și lapte de oaie sunt mari contribuitori la poluare. Procesarea alimentelor emite 1,7 milioane de tone CO2, iar transportul și retailul adaugă 1,6 mi­lioane și, respectiv, 760.000 de tone. Astfel, procesarea și transportul alimentelor suplimentează emisiile mari ale agriculturii. Însă, prin prelucrare crește valoarea adăugată a materiilor prime și economia se dezvoltă. Mai mult, industria alimentară este una strategică pentru fiecare țară în parte. Astfel, întrebarea este: ce facem în fața acestui paradox?