Pagina verde. Plastic – realități și prejudecăți. Cum s-au adaptat românii la noul model de colectare selectivă a PET-ului, ce probleme au identificat și ce părere au despre cât de reciclabil este plasticul murdar

Plasticul este un material pe care îl întâlnim, sub toate formele, constant în viața de zi cu zi. Fie că este vorba de un ambalaj din PET pentru băuturi răcoritoare, cosmetice sau lapte, fie că este vorba de caserole de mâncare sau ambalaje pentru cosmetice din polipropilenă (PP), plasticul se găsește într-o formă sau alta în orice gospodărie. ZF a vrut să vadă cum reușesc consumatori din diferite zone ale țării să colecteze separat plasticul, cu ce probleme se confruntă și ce părere au despre plasticul care este murdar și ajunge totuși în containerele destinate colectării materialelor plastice.

„Colectez separat sticlele cu sigla SGR și le duc la centrele din supermarketuri. În general, nu întâmpin probleme atunci când vreau să arunc ambalajele, avem containere separate pentru sticlă, plastic, carton, gunoi menajer și resturi compostabile, și pot doar să sper că firma de salubritate le și preia pe categorii”, spune Caterina A., care locuiește în Cluj și care spală caserolele și alte deșeuri din plastic înainte de a le arunca în containerul dedicat pentru că ia în calcul că altfel acestea nu vor ajunge să fie reciclate. La rândul ei, Georgiana din Ploiești, cu experiență în contabilitate, spune că face selecția ambalajelor și duce la centrele care colectează ambalaje cu sigla SGR, însă a identificat câteva probleme în ceea ce privește locurile unde ar trebui să ajungă ambalaje curate. „De cele mai multe ori în containerele dedicate ambalajelor reciclabile am găsit aruncat și gunoiul menajer și chiar am făcut observație câtorva vecini pentru a nu mai arunca la întâmplare, sau au fost situații în care pubelele erau pline și a trebuit să caut prin altă parte a orașului un container gol unde să le arunc”, a explicat ea. Speră ca toate ambalajele colectate să fie reciclate, deși este în dubiu în ceea ce privește articolele murdare. Pentru locuitorii din unele localități, o mare problemă constă în faptul că zilele de colectare se schimbă. De exemplu, Alexandra T., care locuiește în comuna Bălăceanca de lângă București și lucrează în domeniul juridic, spune că este destul de complicat să tot aștepți după mașina de colectare. Însă, duce ambalajele PET la punctele de colectare pentru ambalajele PET. Însă, în ceea ce privește ambalajele murdare crede că de exemplu sticlele de ulei sunt mult mai greu de reciclat decât ambalajele mai puțin murdare. Și Beatrice I. din Pantelimon strânge ambalajele în containere separate și le duce în punctele de colectare dedicate, dar uneori mai întâmpină probleme.

„Noi consumăm multe produse și se strâng multe ambalaje și timpul nu mă ajută să ajung zilnic la punctele de colectare. Iar când ajung mai găsesc unele defeste sau urât mirositoare”. Ea crede că deșeurile murdare nu ar trebui pur și simplu să fie colectare, astfel  oamenii să fie atenți la ce aruncă.