zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Retail & Agrobusiness

Pagina verde. Plastic – realități și prejudecăți. Ce investiții se pregătesc pentru infrastructura de colectare a deșeurilor de plastic în România?

Infrastructura pentru colectarea plasticului are șanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiții anunțate pentru înființarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deșeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât și supraterane și vor fi dotate cu sisteme anti-e…

de Alina-Elena Vasiliu 05.03.2024 · 19:40 3 min de citit și în ziarul tipărit
Pagina verde. Plastic – realități și prejudecăți. Ce investiții se pregătesc pentru infrastructura de colectare a deșeurilor de plastic în România?

Foto: Ziarul Financiar

♦ În total, potrivit datelor centralizate în Harta Reciclării, existau anul trecut aproximativ 16.000 de puncte în care se colectează deșeuri la nivel național. În ultimul an au mai fost adăugate circa 1.000 de puncte noi de colectare, majoritatea în incinta marilor hipermarketuri deschise în ultimii doi ani, astfel că rețeaua a ajuns la aproape 17.000 de puncte pe hartă, circa jumătate dintre ele incluzând colectarea plasticului, pe lângă alte deșeuri de ambalaje reciclabile.

Infrastructura pentru colectarea plasticului are șanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiții anunțate pentru înființarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deșeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât și supraterane și vor fi dotate cu sisteme anti-efracție. Insulele vor avea containere de colectare separată a plasticului, dar vor deservi doar comunitățile de locatari arondate acestora“, explică Radu Hădăreanu, managerul proiectului Harta Reciclării, o inițiativă a asociației Viitor Plus, care și-a propus să centralizeze

într-un singur loc, pe o hartă, locurile în care pot fi predate diferite categorii de deșeuri. Tot din fonduri UE, vor fi construite și puncte de colectare publice. Acestea se vor numi centre de aport voluntar (CAV), iar în prezent există surse de finanțare pentru peste 500 de astfel de centre. CAV-urile vor fi dedicate în primul rând colectării deșeurilor speciale – deșeuri de construcții, voluminoase, deșeuri organice, periculoase. Vor fi însă dotate și cu containere pentru deșeuri reciclabile, inclusiv plastic. „Colectarea separată a plasticului se face direct de la sursă din ce în ce mai des – operatorii de salubritate ridică deșeurile reciclabile de la blocuri și case. Există în continuare și puncte publice de colectare a plasticului, operate de primării sau de salubriști, dar numărul acestora pare să rămână stabil“, mai spune Radu Hădăreanu. Odată cu creșterea numărului de ambalaje PET cu sigla Sistemului de Garanție-Returnare de pe piață („Ambalaj cu garanție“), este de așteptat să crească și gradul de colectare a acestui tip de plastic prin intermediul magazinelor. Faptul că recipientele PET returnate astfel trebuie să fie întregi va scădea posibilitatea de contaminare a acestora și va crește gradul lor de reciclabilitate. În total, potrivit datelor centralizate în Harta Reciclării, existau anul trecut aproximativ 16.000 de puncte în care se colectează deșeuri la nivel național. În ultimul an au mai fost adăugate circa 1.000 de puncte noi de colectare, majoritatea în incinta marilor hipermarketuri deschise în ultimii doi ani, astfel că rețeaua a ajuns la aproape 17.000 de puncte pe hartă, circa jumătate dintre ele incluzând colectarea plasticului, pe lângă alte deșeuri de ambalaje reciclabile. Alina-Elena Vasiliu

Citește și