Pagina verde. Un start bun pentru reducerea risipei alimentare sau doar o împovărare în plus a firmelor? Cum se vede obligația de a raporta datele despre risipa alimentară? „E o măsură bună, dar era nevoie de o campanie de informare mai amplă“
Operatorii din agrobusiness, producătorii de alimente, operatorii din retailul alimentar sau din HoReCa au avut obligația de a raporta până ieri pe o platformă dedicată a Ministerului Agriculturii date privind risipa alimentară din companie, despre cantitatea de alimente donate și un plan despre reducerea risipei alimentare.
Foto: Ziarul Financiar
Operatorii din agrobusiness, producătorii de alimente, operatorii din retailul alimentar sau din HoReCa au avut obligația de a raporta până ieri pe o platformă dedicată a Ministerului Agriculturii date privind risipa alimentară din companie, despre cantitatea de alimente donate și un plan despre reducerea risipei alimentare. Aceasta este practic prima inițiativă de acest tip care vine să facă lumină într-un sector aproape ignorat și care pune România pe o listă neagră a țărilor cu cele mai multe alimente aruncate la gunoi. Însă, dacă pentru marile companii o astfel de obligație reprezintă o simplă formalitate având deja experiența întocmirii rapoartelor de sustenabilitate și a strategiilor de reducere a costurilor, pentru multe afaceri mici această obligație fie a trecut neobservată din lipsa unei informări mai bune din partea autorităților din sector, fie a fost amânată tot din cauza informațiilor precare. „Nu am întocmit încă un raport despre risipa alimentară. Informația a ajuns târziu la noi și până ne-am lămurit despre ce e vorba, am ratat depunerea. Însă o vom face cât de curând pentru că este o măsură bună și pentru noi, mai ales în condițiile creșterii costurilor pe toate planurile“, spune un mic procesator de legume. Iar situația nu este singulară, mulți producători nereușind să întocmească un astfel de raport, conform unei analize a ZF.
„Este o idee bună, însă eu cred că era nevoie în prealabil de o campanie de informare mai amplă, de niște exemple pentru operatori. Practic, noi am început cu partea cea mai răsunătoare: întocmirea rapoartelor. Însă oamenii nu știu, dacă ne uităm la top 3 subiecte pe care se concentrează HoReca vedem că risipa alimentară nu este în acest clasament. Ar trebui să începem cu lucruri legate de educație, cum poți să reduci risipa etc și apoi să începem cu raportările“, crede Marius Tudosiei, fondatorul businessului Băcănia Veche din București, care are atât o prăvălie, există și un restaurant sub același nume în Piața Romană. El este și inițiator al Asociației Lanțului Alimentar Scurt (ALAS), care reunește câțiva producători locali de alimente șI care a derulat mai multe campanii pentru reducerea risipei alimentare. El crede că multe dintre companii vor face contracte fictive de donare a alimentelor pentru a scăpa de a scăpa de o eventuală amendă, iar asta nu rezolvă problema pentru care legea a fost făcută și anume diminuarea risipei în contextul în care și acum sunt companii care nu respectă întocmai legea.
„Totul ar fi trebuit să înceapă realmente o campanie de educare a industriei, pentru că astea sunt niște reflexe care nu se pot forma din șase mișcări. Pur și simplu e nevoie de timp și e nevoie de înțelegere pentru utilitatea acestor acțiuni, pentru că sunt totuși niște lucruri pe care trebuie să le facem suplimentar. Cred că toată lumea își ținea o evidență internă privind pierderile, dar nu le făcea nimeni centralizat. Acum trebuie să le punem într-un centralizator și să le urcăm și în platformă“. Mai mult, Marius Tudosiei spune că niciun oficial nu a vorbit despre această obligativitate în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții din HoReCa.
Citește și
5 min
Rareș Udrescu
4 min
Oniciuc Ilinca