Pagina verde. De ce se sufocă bucureștenii în praf și poluare? De ce suntem pe ultimul loc la suprafața de spații verzi? Registrul Spațiilor Verzi, un proiect fundamental pentru buna gestionare și întreținere a spațiilor verzi și a arborilor, zace în sert

♦ În contextul în care Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării, de peste 3.000 de euro per capita, se pune întrebarea cum se poate reduce poluarea, cunoscută ca „ucigașul tăcut“, dacă nu se vede nicio măsură favorabilă luată în ultimii ani.

Amenda pri­mită recent de Primăria Municipiului București (PMB) de la Garda Națională de Mediu scoate din nou la iveală lipsa interesului pentru dezvoltarea supra­fețelor verzi, vitale pentru îmbunățățirea calității vieții într-o capitală care deja stă pe primele locuri în ceea ce privește poluarea în Europa. De altfel, Bucureștiul se situa anul trecut pe locul 45 în lume la gradul de poluare cu particule PM 2,5, adică adică particule fine care odată ajunse în sistemul respirator nu mai pot fi eliminate, arată datele din raportul 2024 World Air Quality Report, realizat de platforma IQAir. Astfel, lipsa interesului pentru dezvoltarea spațiilor verzi și a reducerii traficului trans­formă an de an Bucureștiul într-un oraș tot mai neprie­tenos. Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu își explică decizia de a amenda cu 100.000 de lei Primăria Capitalei prin faptul că este obligată de lege (24/2007, O.U.G. nr. 195/2005), nu are încă elaborat Registrul Spațiilor Verzi.

„Mai mult decât atât, administrația nu are nici un audit al suprafeței, calității și accesibilității spațiilor verzi, urmat de elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiune privind conservarea și dezvoltarea rețelei de spații verzi. Conform legii, fiecare bucureștean ar trebui să beneficieze de un indice de 26 mp de spațiu verde, obligație imposibil de îndeplinit de către PMB în absența unui plan“. În realitate, ultimele date arată că Capitala are o suprafață de numai 7,1 metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, având cea mai mică suprafață din Europa, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătrați, iar Budapesta 16,1 metri pătrați.