Pe ce cheltuiesc companiile farmaceutice zeci de miliarde de euro

Deși progresul tehnologic s-a redus semnificativ în ultimii ani în toate domeniile, producătorii de medicamente spun că au găsit rețeta reinventării. Zeci de miliarde de euro se îndreaptă anual către cercetarea în ceea ce specialiștii vor să fie noua revoluție în știință: medicina personalizată.

Este important să știm ce tip de persoană suferă de o anumită boală și apoi cu ce fel de boală avem de-a face.” Formularea din urmă cu 2.400 de ani a celui mai cunoscut medic din antichitate, Hipocrate, este regula de bază și în mileniul al treilea pentru producătorii farmaceutici. Medicina personalizată urmărește să ofere terapii țintite, adaptate subgrupurilor de pacienți ce manifestă aceiași factori de risc moșteniți sau dobândiți. Se poate stabili, deci, dacă structura genetică a bolii maligne de care suferă pacienții generează simptome similare, dar necesită tratament diferit. Statisticile arată că, în medie, din zece pacienți tratați, aproximativ jumătate înregistrează beneficii în urma tratamentului. Pentru unii însă, tratamentul nu va avea rezultatul dorit, în timp ce alții suferă de pe seama efectelor adverse. De-aici și noua miză a marilor companii farma către cercetarea în domeniul medicinei personalizate. Bugete uriașe sunt cheltuite anual de către Roche Holding, Pfizer, Novartis, Merck, Johnson & Johnson, GlaxoSmithKline, Sanofi și Astrazeneca, cele opt situându-se în top 20 cheltuieli în zona de inovație în 2011 la nivel mondial.

Ca pondere din venituri, mai bine de o cincime din veniturile Roche, de exemplu, se duc înspre cercetare și dezvoltare, însemnând investiții în valoare absolută de 9,46 miliarde de dolari, peste Microsoft, Toyota, Nokia sau Samsung. Poate părea o sumă impresionantă, însă cercetarea în farma costă în secolul al XXI-lea tot mai mult, iar medicina personalizată nu face excepție. Există chiar date statistice care indică un declin al inovării în industria farmaceutică, după cum arată cifrele referitoare la noi descoperiri în sănătate. Așa se face că, dacă în preajma anului 1990 vorbeam de câteva zeci de noi molecule anual, numărul lor a ajuns la circa zece în zilele noastre, adică de patru-cinci ori mai mic. Declinul poate fi pus pe seama costurilor extrem de ridicate în domeniul cercetării, dar și a normelor de securitate tot mai stricte în momentul când se pregătește dezvoltarea unui nou medicament.