Piața forței de muncă temporară scade, numărul de angajați din economie crește

Numărul total de salariați din economie a crescut în primele opt luni din 2015  cu peste 154.000.   Numărul de angajați în regim temporar a scăzut cu un sfert în trimestrul trei al anului trecut prin comparație cu trimestrul anterior, ajungând până la aproape 78.000 de angajați de la 101.800 la finalul trimestrului doi, potrivit datelor furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În paralel, datele Statisticii indică o creștere constantă  a numărului total de salariați din economie în 2015, cu peste 154.000 de joburi nou create doar în primele opt luni ale anului.   Scăderea investițiilor străine față de perioada de boom și lipsa candidaților disponibili de pe piață au afectat piața mun­cii temporare, însă și tendința com­paniilor de a „internaliza“ angajații temporari a condus la o diminuare a pieței muncii temporare, spun marii jucători din industria de recrutare.   „Un factor care a influențat scăderea numărului de angajați în regim temporar este o problemă curentă a pieței muncii din România. Baza de recrutare s-a redus foarte mult și în acest moment Adecco angajează săptămânal aproximativ 350 de persoane, adică circa 80% din totalul solicitărilor. Chiar dacă ne dorim să creștem acest procent, considerăm că în momentul de față raportul este unul foarte bun și nu ar fi putut fi realizat fără investițiile în formarea personalului și implementarea unei metodologii eficiente“, a explicat Florin Godean, country manager al Adecco, cea mai mare companie de recrutare și muncă temporară din România. El a mai spus că o altă cauză a diminuării pieței este reprezentată și de controalele efectuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală de anul trecut, activitate care a determinat încetarea activității unui jucător important din piața de profil (Trenkwalder, care a intrat în faliment), companie care avea peste 3.500 de angajați „închiriați“ către companii.   Munca temporară este influen­țată de sezonalitate, astfel încât în lunile de vară (adică în trimestrul trei al anului) multe dintre proiectele temporare se opresc și se reiau în trimestrul patru al anului, mai spun recruiterii.   „Aceasta ar putea fi o explicație a scă­de­rii numărului de salariați în regim temporar înregistrați în statistici. Contrar evo­luției descrise, numărul de salariați ai Lugera a crescut constant de la trimestrul doi la trimestrul trei“, a explicat Bogdan Dră­goescu, manager operațiuni în cadrul firmei de recrutare Lugera.  El estimează că în trimestrul patru al anului numărul de angajați în regim temporar a crescut cel puțin la nivelul trimestrului doi al anului (când Eurostat a „consemnat“ un efectiv de 100.000 de angajați în regim temporar), întrucât cel puțin în retail  a fost o mare efervescență ca urmare a activității companiilor cu ocazia perioadei de „Black Friday“ sau a sărbătorilor de iarnă. De asemenea, multe afaceri care își încetinesc activitatea în lunile de vară (în perioada concediilor de odihnă) își reiau proiectele temporare în trimestrul patru.   Tendința „temp to perm“ motivează angajații și „mușcă“ din piața agen­ților de muncă temporară.   În opinia lui Valentin Petrof, coun­try manager al firmei de recrutare ManpowerGroup România, istoricul pieței muncii din România arată că asemenea fluctuații de la trimestru la trimestru nu sunt atipice, atât în ceea ce privește intențiile de angajare, activitățile de recrutare sau de muncă tem­porară. „Ce putem observa este că fluctuațiile majore au rezultat în general din activitatea marilor companii, principalii utilizatori de muncă temporară, care se adaptează la variațiile vizibile de pe piețele lor de desfacere, din care o mare parte sunt piețe internaționale. De asemenea, o parte din muncitorii temporari din România sunt persoane care revin în țară pe perioade determinate, de obicei în contra-sezon, iar o parte din muncitorii tem­porari sunt preluați în echipele permanente ale companiilor (așa-nu­miții temp-to-perm), dar lipsesc cifrele care să ne permită să determinăm impactul punctual al acestor factori“, a explicat Valentin Petrof.   Totuși, Florin Godean de la Adecco spune că în ultimele trei luni din 2015, la fel cum se întâmplă în ultimul trimestru al fiecărui an, s-a înregistrat o descreștere a muncii temporare, influențată de sezonalitatea volumelor de producție ale companiilor.   „Vârful de producție al multor companii a fost atins în noiembrie, urmând apoi o scădere firească spre finalul anului“, a mai spus Godean.     Rata de penetrare a muncii temporare, mult mai mică decât în Vest   România are în continuare o pondere scăzută a angajaților în regim temporar prin comparație cu situația din state precum Cehia sau Polonia, unde incidența muncii temporare este de câteva ori mai mare decât în România.   „Cu toate că serviciul este prezent în România încă de la începutul anilor 2000, rata de penetrare este foarte mică în comparație cu țările din Vest. Gradul de cunoaștere a serviciilor este destul de scăzut la nivelul companiilor românești și reticența este destul de mare. Unul dintre motoarele dezvoltării muncii temporare este dat de numărul și volumul investorilor străini. Companiile internaționale cunosc serviciul, beneficiile și îl utilizează. Dacă vom compara volumul investițiilor străine din Cehia cu cel din România probabil vom avea cea mai consistentă parte a explicației pentru diferență“, a spus Bogdan Drăgoescu de la Lugera.   În 2015, investițiile străine au ajuns la 3 miliarde de euro, la maximul ultimilor șase ani, însă nivelul este mult mai scăzut față de cel înregistrat în 2008, când străinii au investit 9 miliarde de euro în România.   În general, pe piața locală, cele mai multe companii care utilizează forță de muncă în regim temporar provin din domeniul productiv (în special din industria auto), bunuri de larg consum, logistică și servicii (mai ales în domeniul telecomunicațiilor, al bankingului sau al altor tipuri de servicii de externalizare), precum și în retail.   „Cehia și alte țări cu infrastructura mai bine pusă la punct este mai apropiată și conectată de marile economii europene. Este oarecum firesc ca în aceste țări ponderea muncii temporare să fie mai mare. Munca temporară este în toate țările un barometru al dezvoltării economice si al nivelului de maturitate al pieței, iar în România pot spune că lucrurile au evoluat foarte mult în ultimul timp și mai este loc de îmbunătățire“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.   România are o pondere mai mică a angajaților temporari decât multe alte țări și ca urmare a faptului că legislația privind munca temporară a fost adoptată în alte țări din vestul Europei sau SUA cu mai mulți ani înaintea României, ceea ce a permis dezvoltarea și maturizarea pieței muncii temporare. De asemenea, alte țări există o disponibilitate mai mare a populației către angajarea temporară în diferite etape ale carierei, fie perioade de tranziție, învățare sau șomaj, sau pentru a reconcilia viața profesională cu cea personală, spune Valentin Petrof de la Manpower.   « Discrepanța în cazul României provine și din munca la negru, ce disimulează destule persoane care, în absența acesteia, ar fi angajate, mai ales pe contracte de muncă temporară.  Nu în ultimul rând, contează mult și investițiile străine directe. Companiile străine mari care pătrund pe piața din România apelează frecvent la munca temporară, iar reducerea numărului de noi investiții străine în Romania în ultimii ani se reflectă și în numărul angajaților temporari“, a mai spus Petrof.   Piața serviciilor de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar a ajuns la 290 de milioane de euro în 2014, fiind de 2,6 ori mai mare decât în 2008, ca urmare a „exploziei“ de recrutări făcute cu angajați închiriați, arată o analiză realizată de echipa platformei de consultanță www.manageranticriza.ro.  

Câți angajați temporari are România: 50.000 sau 78.000?

Nebuloasa din statisticile privind numărul de salariați din România – efeciv care variază între 4,5 și 6 milioane de persoane- afectează și statisticile privind forța de muncă temporară. Spre exemplu, la Eurostat, care numără angajații în regim temporar pe bază de anchetă și îi include pe toți angajații care au declarat în sondaj că au contracte pe perioadă determinată de timp, statisticile arată că în trimestrul trei al anului 2015 numărul de angajați în regim temporar era de 77.900 de persoane, față de vârful înregistrat în trimestrul doi, de 101.800 de persoane. În schimb, datele pentru anul 2014 înregistrate de asociația agenților de forță de muncă temporară din România arată că în piața locală muncii ar lucra 53.000 de angajați în regim temporar. Pe de altă parte, datele Inspecției Muncii privind numărul de angajați cu contracte pe perioadă determinată (forma de contract cu care lucrează și „temporarii“) arată că la începutul acestui an existau în România peste 320.000 de angajați cu astfel de contracte (dintre care aproape 210.000 cu normă întreagă de lucru, restul fiind cu normă parțială).