Pe piața materiilor prime din Europa se profilează un șoc mai mare decât cel provocat de Covid-19, cu penurii și scumpiri în lanț. Până la urmă, cât sunt dispuși europenii să sacrifice pentru salvarea Ucrainei?

Rusia se îndreaptă spre incapacitate de plată, adică spre default, spun mulți analiști. Morgan Stanley, bancă americană, a dat și o dată exactă pentru începutul calvarului rusesc pe piețele financiare: 15 aprilie.

Defaultul înseamnă că guvernul de la Moscova nu se va mai putea împrumuta de pe piețele internaționale, iar investitorii nu-și vor mai primi banii.

O mare recesiune rusă nu este nici ea departe. Însă din 2014 încoace, de când Rusia a atacat prima dată Ucraina, președintele Vladimir Putin a luat măsuri sub chiar nasul Ocidentului și investitorilor pentru a-și transforma țara într-un sistem închis, cu finanțele dependente de depen­dențe induse țărilor din Vest sau ancorate de acorduri cu adversari ai Occidentului cum  ar fi China. Iar rușii sunt trecuți prin crize multiple și prin seturile anterioare de sancțiuni. În Rusia profund rurală sancțiunile nu pot ajunge pentru simplul motiv că acolo nu există PIB, ci doar per capita.