zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Top 1.000 Cele mai mari companii din Romania 2026 · Profesii

Piata muncii. Trei indicatori care spun o poveste comună: România economică

România economică poate fi citită simplu, prin trei indicatori: investiții străine directe, PIB pe cap de locuitor și salariul mediu net. Privite împreună, ele spun aceeași poveste: acolo unde există capital, infrastructură și ecosistem economic, evoluția este rapidă. În lipsa lor, totul rămâne în urmă.

de Vali Pencu , Colaborator 31.03.2026 · 12:00 2 min de citit
Piata muncii. Trei indicatori care spun o poveste comună: România economică

Foto: Ziarul Financiar

♦ Harta investițiilor străine directe, a PIB-ului pe cap de locuitor și a salariului mediu net arată aceeași realitate: dezvoltarea nu este uniformă. Harta investițiilor străine este, de fapt, harta salariilor. Unde intră capitalul străin apar locuri de muncă mai bune, mai complexe, mai bine plătite. ♦ Bucureștiul concentrează 69,2 mld. euro din totalul de 122,4 mld. euro stoc ISD, iar salariul mediu net ajunge la 1.360 euro. Cluj, Timiș, Brașov și Sibiu combină și ele investiții străine mari cu PIB/locuitor peste medie și salarii de peste 1.000 euro. ♦ Unde lipsesc investițiile, evoluția este mai lentă, economia are alt ritm. ♦ Diferența salarială între Capitală și județele din coada clasamentului este de circa 500 – 570 euro lunar.

România economică poate fi citită simplu, prin trei indicatori: investiții străine directe, PIB pe cap de locuitor și salariul mediu net. Privite împreună, ele spun aceeași poveste: acolo unde există capital, infrastructură și ecosistem economic, evoluția este rapidă. În lipsa lor, totul rămâne în urmă.

Dacă investițiile străine directe ar fi invizibile în statistici, ele ar putea fi totuși „citite” în salarii. Harta veniturilor medii nete pe județe reflectă aproape fidel harta capitalului. Unde există investiții consistente, salariile sunt peste medie. Unde capitalul lipsește, veniturile rămân plafonate. Bucureștiul este exemplul cel mai clar. Același tipar se regăsește în Cluj, Timiș, Brașov sau Sibiu.

Citește și