Piața valutară, fără bătăi de cap: Cursul valutar a fost stabil în S1/2024, preponderent peste 4,97 lei/euro, iar volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare a fost de 2 mld. euro

♦ Cursul valutar a oscilat în S1/2024 între 4,9665 și 4,9773 lei/euro ♦ Motivul principal al stabilității leului este reprezentat de intrările de capitaluri străine, independente de fluxurile de valută provenite din exporturi ♦ Principalele surse ale acestor intrări de capitaluri străine sunt investițiile străine directe, fondurile europene, remiterile românilor care muncesc în străinătate, plasamentele străinilor în titluri de stat și împrumuturile externe ale statului ♦ Despre nivelul scăzut al cursului leu/euro unii analiști au spus că nu este susținut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent și bugetar ♦ Rezervele valutare la BNR au oscilat în S1/2024 între 61 și 65 mld. euro ♦ Riscurile la adresa cursului de schimb leu/euro ar putea să se reamplifice în viitor din cauza deficitelor mari, extern și fiscal, și a tensiunilor geopolitice.

Liniștea a domnit pe piața va­lutară în primul semestru (S1) din 2024, cursul valutar fiind relativ stabil, prepon­derent peste nivelul de 4,97 lei/euro, comparabil cu cel de la finalul anu­lui trecut, în timp ce volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare a fost de circa 2 mld. euro.

Concret, cursul valutar a oscilat în S1/2024 între 4,9665 și 4,9773 lei/euro. Cotația medie a fost de peste 4,97 lei/euro în prima jumătate a anului 2024, în timp ce pe parcursul întregului an 2023 cursul mediu a fost ușor mai scăzut, de aproape 4,95 lei/euro. Influențe favorabile asupra stabilității cursului valutar, care au adus chiar și unele episoade de apreciere a leului în fața euro, au venit în ultimii ani de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat românești (adică de la valuta de la nerezidenții care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, împrumuturile externe ale statului sau din investițiile străine directe, pe lângă încasările din exporturi.