Plata defalcată a TVA – care este efectul asupra creșterii gradului de colectare la buget?
Forțat să facă “vrăji” pentru creșterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanță prin care se dorește implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe…
Foto: Ziarul Financiar
Forțat să facă “vrăji” pentru creșterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanță prin care se dorește implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcționează, cine îl aplică, ce penalități ne așteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuși, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creșterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările și plățile în conturile distincte?
Evident că acest mecansim este “promovat” ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale și fraudei prin creșterea conformării voluntare și gradului de colectare a TVA. Se pare că “evazioniștii” declară, totuși, TVA, dar nu îl mai plătesc! (De aici, diferența foarte mare între TVA colectată și TVA efectiv încasată de bugetul statului.) Și, iată cum, peste noapte (nimic nou!) am găsit metoda cea mai bună să îi facem să și plătească. Sistemul de plată defalcată a TVA! Cum se vede, însă, “în piață” această soluție? Ca o măsură luată în grabă, nefundamentată tehnic și economic, care nu respectă tehnica legislativă și, mai ales, care nu respectă contribuabilii de bună-credință, pe care intenționează, teoretic, să îi protejeze (sic!).
Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opțional de la 1 septembrie și obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt și arată că nu s-a ținut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice și identificarea de soluții operaționale (și nu în ultimul rând, materiale). Deși în Nota de fundamentare se menționează că impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat și, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri.
Citește și
2 min
Iulian Tenchiu
3 min
Ioana Mihai-Andrei
2 min
Cristina Roșca