PNL și USR au decis deocamdată că nu participă la guvernul Adrian Veștea. Premierul desemnat spune că are voturile pentru validarea guvernului său

♦ Premierul desemnat, Adrian Veștea, spune că are cele 233 de voturi pentru învestirea guvernului său. Ar avea 240 de voturi, a spus el ♦ De unde știe ce voturi are, de vreme ce n-a negociat încă cu niciun partid? De la președintele Dan și de la Eugen Tomac, a mai spus el ♦ Dar Tomac s-a retras din poziția de premier desemnat tocmai pentru că nu avea voturile necesare pentru validarea guvernului ♦ La PNL, situația este complicată: conducerea partidului a decis, printr-un vot puternic (39 de voturi), că nu va participa la niciun guvern din care face parte PSD, în vreme ce „puciștii“ au avut zece voturi, proguvernare ♦ Aceeași decizie de neparticipare la guvernare alături de PSD a luat-o și USR, în vreme ce UDMR este în expectativă.

Privind tabloul sinoptic al Parlamentului, teoretic, Veștea poate avea voturile ce-i trebuie fără sprijinul PNL, USR și chiar al AUR. Dar aceste voturi existau și în vremea lui Tomac. Guvernul Veștea poate trece cu voturile PSD (128 de voturi), UDMR (31 de voturi), minorități (17 voturi), S.O.S. (partidul Dianei Șoșoacă – 15 voturi), UPR (grup parlamentar al fugarilor din PACE, POT și AUR – 11 voturi), neafiliați (23 de voturi). Cumulate, sunt 239 de voturi, deci peste majoritatea de 233 de voturi obligatorie pentru validarea guvernului. Dacă mai vin și voturi de la liberali, cum se preconizează sau de la USR, cu atât mai bine. Dar, dacă președintele miza pe aceste voturi, atunci de ce Tomac nu a venit la votul de învestitură din Parlament și s-a retras?

Are de-a face această ezitare cu structura voturilor?  Cu  „majoritatea proeuropeană“ de care președintele vorbește atât de des? Pentru că, din cele 239 de voturi pe care, teoretic, Veștea le poate strânge, voturi „proeuropene“ sunt doar cele ale PSD, UDMR și minorităților – împreună 176 de voturi (nesocotindu-le pe cele care ar putea veni de la PNL sau USR). Restul de 63 de voturi ar veni de la partidele extremiste – scindate, în ultimul an, în fel și chip. S.O.S. (partidul Dianiei Șoșoacă, de extremă dreaptă) a intrat în Parlament cu 40 de parlamentari. Azi mai are doar 15 deputați, restul de 25 de senatori și deputați au fost excluși sau au plecat.