Poate anul acesta
Cifrele concrete privind punerile în funcțiune de proiecte eoliene și solare pentru anul trecut sunt aproape nemiloase dacă sunt raportate la discuțiile privind montarea a mii de megawați, cât ar avea România ca potențial.
Foto: Ziarul Financiar
Cifrele concrete privind punerile în funcțiune de proiecte eoliene și solare pentru anul trecut sunt aproape nemiloase dacă sunt raportate la discuțiile privind montarea a mii de megawați, cât ar avea România ca potențial. Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anul trecut au fost puși în funcțiune 219,6 MW în proiecte de energie eoliană și solară, în timp ce aproape 971 MW au fost puși în funcțiune în zona de prosumatori. Cifrele sunt foarte mici raportate la toate intențiile exprimate în ultimii doi ani sau la avizele de racordare la rețea obținute. De exemplu, potrivit datelor Transelectrica, în perioada 2022-2023 au fost emise avize de racordare la rețea pentru proiecte eoliene de circa 4.430 MW, în timp ce pe zona de proiecte solare au fost emise avize pentru proiecte cu o capacitate de 7.454 MW. Potrivit informațiilor obținute de ZF de la specialiștii din piață, rata de succes în cazul proiectelor de energie verde este undeva la 15%, pentru anul acesta fiind estimată punerea în funcțiune a 700-800 MW în proiecte de energie solară și eoliană. Pe hârtie, din nou lucrurile arată mult mai bine. Astfel, pe partea de proiecte solare, investiții cu o capacitate de 2,6 GW au ca dată estimată de punere în funcțiune finalul acestui an, în baza unor avize emise în perioada 2022-2023, documente cu o valabilitate de un an de zile. Cea mai mare investiție este parcul solar de peste 1.000 MW din Arad, dezvoltat de grupul Monsson, cel mai puternic dezvoltator local de proiecte de energie verde, deținut de omul de afaceri Emanuel Muntmark și finanțat de britanicii de la Actis. Anul viitor însă ar trebui să aducă un vârf al instalărilor de proiecte solare, parcuri cu o capacitate de 3,9 GW având ca dată estimată de punere în funcțiune finalul anului viitor. În zona de energie eoliană, unde dezvoltarea proiectelor este mai complicată, pentru anul acesta nu sunt afișate pe site-ul Transelectrica proiecte care să aibă ca termen de punere în funcțiune 2024. Dar în 2025 ar trebui să aibă loc un boom inclusiv pe zona de proiecte eoliene. Capacitatea investițiilor cu avize de racordare la rețeaua Transelectrica și cu termene de finalizare în anul 2025 se apropie de 2,5 GW. Apoi, ritmul se va tempera destul de mult, arată datele de pe Transelectrica.
În acest moment, România are proiecte eoliene funcționale cu o capacitate de circa 3.000 MW și parcuri solare de circa 1.400 MW, care au asigurat în 2022 circa 15% din producția de energie. Până în 2030, lucrurile ar trebui să se schimbe dramatic în ceea ce privește puterea instalată a proiectelor de energie verde, care sunt estimate să ajungă la 47% din totalul capacității instalate de producere a enrgiei din România. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ținta este setată pentru 30 GW.Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, față de 5 GW în vechiul PNIESC și 1,4 G în prezent. Solarul va deveni astfel forța dominantă ca și capacitate din sistemul de producție local, depășind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC și circa 3 GW în prezent.
Citește și
3 min
Liviu Popescu
1 min
Claudia Medrega
15 min
Mircea Nica
