Populism, corecție pentru comportament abuziv sau obligare la solidaritate? De ce guvernele europene suprataxează profiturile băncilor
Decizia guvernului Italiei de a impozita suplimentar profiturile băncilor a stârnit atâta vâlvă, încât acesta a revenit și a îndulcit pastila administrată sectorului bancar pentru ca acesta să verse mai mulți bani la buget. Dar alte guverne europene au deschis drumul în aplicarea acestui tratament fără a stârni prea multă gălăgie pe piețe.
Foto: Ziarul Financiar
Decizia guvernului Italiei de a impozita suplimentar profiturile băncilor a stârnit atâta vâlvă, încât acesta a revenit și a îndulcit pastila administrată sectorului bancar pentru ca acesta să verse mai mulți bani la buget. Dar alte guverne europene au deschis drumul în aplicarea acestui tratament fără a stârni prea multă gălăgie pe piețe.
În timp ce guvernele se confruntă cu presiuni pentru a susține cetățenii care se confruntă cu costurile crescute ale energiei și întreținerii locuințelor, băncile care se bucură de profituri extraordinare mulțumită majorării dobânzilor sunt văzute ca vaci ușor de muls, scrie Financial Times. „Nu vei pierde prea multe voturi prin creșterea taxelor aplicate băncilor“, spune Giles Edwards, analist bancar la S&P Global Ratings. După criza financiară mondială de acum un deceniu și jumătate, băncile europene au fost lovite de un val de taxe. Acestea au avut ca scop în principal să recupereze costurile de bailout, să construiască fonduri de salvare pentru a proteja economiile și populația împotriva falimentelor viitoare sau să descurajeze creditorii de la a-și asuma riscuri prea mari. Însă recentul val de impozite este orientat mai mult spre consolidarea bugetelor guvernamentale, în special în țările unde dobânzile de politică monetară cresc cel mai rapid, cum ar fi Ungaria și Cehia. Aceeași soluție este aplicată mai rar și în zona euro.
Când guvernul socialist al Spaniei și-a anunțat vara trecută propria taxă excepțională pe profiturile băncilor, acțiunile unora dintre cei mai mari creditori au scăzut cu până la 10%. Taxa introdusă la începutul acestui an urmărea să strângă 3 miliarde de euro, bani folosiți pentru a proteja oamenii de creșterea prețurilor la energie. Impozitul este de 4,8% din veniturile băncilor din dobânzi și comisioane și este aplicat timp de doi ani. Băncile au fost lovite cu prima tranșă a impozitului în februarie, aceasta consumând o bună parte din profiturile din primul trimestru, în special la creditorii concentrați pe piața internă.
Citește și
4 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan