Presată din toate părțile din cauza „suveranității“ energetice cu energie rusească la care visează, Ungaria are în față doi-trei ani de incertitudini și dificultăți. În joc este revenirea economică

Vineri dis-de-dimineață, la un post de radio, premierul Unga­riei Viktor Orban le-a povestit maghiarilor încă somnoroși cum a discutat cu președintele SUA Donald Trump și i-a explicat că „dacă ne deco­nectează de la gazele naturale ruse, economia maghiară se va prăbuși. PIB-ul s-ar prăbuși imediat cu 4%“. Din relatările din presa maghiară despre con­ver­sația celor doi re­iese că liderul ameri­can, cel mai puternic politician al lumii, a înțeles situația micu­lui stat est-european, care nu are ieșire la mare.

Orban a fost nevoit să facă aceste declarații după ce Trump i-a reproșat Europei, în contextul ajutării Ucrainei să lupte cu armatele Moscovei, că unele dintre statele membre europene ale NATO încă importă gaze și petrol din Rusia. Dintre acestea, în evidență ies Ungaria și Slovacia, care importă și petrol, și gaze rusești prin conducte, iar gazele le cumpără prin contracte pe termen foarte lung. Președintele american a spus săptămâna trecută că l-ar putea suna pe Orban să îi ceară să nu mai cumpere țiței rusesc.

Mulți experți au avertizat că acest moment va veni, iar Orban și-a pregătit cu răbdare terenul cultivând legături apropiate cu Trump, promovând „pacea“ în Ucraina și condamnând atitudinea „pro-război“ a UE. Însă Trump este imprevizibil. Iar Orban, în tot acest timp, și-a izolat țara în UE. Iar acum Ungaria pare sub asediu. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în ochii președintelui SUA adevăratul lider al UE, a anunțat că UE va suprataxa importurile de petrol rusesc pentru a forța Ungaria și Slovacia să treacă la surse nonrusești. De asemenea, UE va crește presiunea asupra Rusiei prin interzicerea achizițiilor de gaze naturale lichefiate și luarea la țintă a traderilor de petrol, a rafinăriilor și a altor facilități din țări terțe.