Prima radiografie a pieței de energie verde din România: câte companii sunt, câți bani fac și câți oameni sunt angajați direct în sectorul de 9,5 miliarde de euro din care vor toți o felie?

♦ Cea mai mare parte a companiilor active în domeniul energiei regenerabile sunt din zona de operare, mentenanță și asset management, la polul opus cel mai slab reprezentat sector și una dintre vulnerabilitățile majore, nu doar în România, ci la nivel european, fiind partea de producție ♦ În total, 633 de companii compun universul verde din România, cu venituri de 9,5 miliarde de euro anul trecut și un profit net cumulat de 2 miliarde de euro ♦ Din ce este compusă piața de regenerabile, acolo unde vor toți să fie prezenți?

Un studiu realizat de SeeNext, platformă de date și infor­mații axată pe Europa de Est, arată că la finalul anului 2022, pe plan local, erau 633 de firme active în domeniul energiei verzi, în evidența studiului intrând atât firmele care dețin proiecte de producție, cu o capacitate instalată de cel puțin 1 MW, cât și cele din domeniul serviciilor conexe sau al producției de echipamente destinate regenerabilelor. Realizatorii studiului precizează că nu au fost luate în calcul decât companiile cu bilanțurile publice la finalul anului trecut. Ce arată datele? În total, la finalul anului trecut, România avea 633 de companii active în domeniul energiei regenerabile.

„Cu un total de 422 de companii sau aproape 66,7% din total, sectorul de operare, mentenanță și asset management era cel mai mare la nivel național. Partea de construcție, inginerie și project management era la o distanță mare, cu un total de 203 companii, adică 32,1% din total. Producția, cel de-al treila mare segment, era la o distanță și mai mare, cu numai 8 companii și o pondere modestă de 1,3% din peisajul regenerabil din România“, se arată în studiul menționat. Tot aici se mai precizează că este vizibilă preferința pentru importuri, dar că ținând cont de contextul actual lucrurile ar putea să se schimbe. „Pe măsură ce prețul tehnologiei s-a stabilizat, iar costul forței de muncă din țările vest-europene crește, țări precum România devin tot mai atractive pentru nearshoring (activitate prin care firmele își mută părți din business sau producție în țări aproape de consumatorul final) sau opțiuni de offshoring (relocarea unui business) pe dimensiunea lanțurilor de producție.“