Primul examen major pentru datoria publică în acest an: Agenția de evaluare financiară Fitch își publică raportul de rating de credit pentru România. România așteaptă astăzi raportul de rating de credit al agenției americane de evaluare financiară Fitch,

Majoritatea economiștilor se așteaptă ca evaluarea agenției americane  să mențină calificativul de rating la BBB- cu perspectivă negativă pe care România îl are acum. BBB- (recomandat investițiilor) este însă imediat deasupra calificativului Junk/speculativ care indică un risc major de blocaj financiar și o lipsă a capacității de rambursare în creștere, prin urmare investitorii sunt sfătuiți să nu investească.

Un calificativ mai prost decât cel de azi nu ar fi o dramă, dar ar scumpi creditul pentru România, punând o presiune și mai mare pe buget. Asta în condițiile în care dobânzile la datorie ce trebuie plătite în acest an vor atinge 3% din PIB (61 mld. lei), un nivel niciodată întâlnit după revoluție. Mai mult decât atât, România se împrumută deja la cel mai înalt nivel din UE, plătind dobânzi la credite noi de 7%,  mai mari nu doar decât Germania (3,1%), dar mai mari decât Ungaria (5,2%), Polonia (5,4%) și chiar Serbia (5,4%).

Într-o situație în care economia stagnează (o creștere economică așteptată, în acest an, de doar 0,1%) o creștere a poverii datoriei ar însemna o piedică serioasă în calea redresării. Necesarul de finanțare al României, în 2026, este de 285 mld. lei (15% din PIB). Deficitul bugetar de 6,5% din PIB, stabilit în legea bugetului, înseamnă 128 mld. lei (datoriei nouă) și 157 mld. lei sunt refinanțările. Și datorie nouă și refinanțările sunt contractate la un randament în creștere, deci povara fiscală se majorează oricum. Ea ar deveni și mai apăsătoare, în cazul unui downgrade. În plus, dar fiind nivelul redus al așteptărilor privind creșterea economică, o înrăutățire a ratingului suveran ar putea tranșa definitiv problema “creștere economică firavă” versus “recesiune”.