Problemele care au șubrezit Credit Suisse sunt diferite față de cele care au destabilizat băncile americane, însă criza bancară are cauze comune: incertitudinea, neîncrederea și panica investitorilor de pe burse și ale clienților cu depozite foarte mari

În SUA, Silicon Valley Bank a fost pă­răsită de prieteni – fonduri de investiții de tip venture capital și start-up-uri – și a intrat în insolvență, după care First Republic Bank este salvată de la aceeași soartă de competitori cu depozite nega­rantate de 30 de miliarde de dolari. În Europa, Credit Suisse este abandonată la nevoie de unul din acționarii principali, din Arabia Saudită, și primește în schimb de la banca centrală a Elveției cecuri în alb de 50 de miliarde de franci elvețieni.

Dar pentru că acțiunile băncii continuă să se prăbușească pe bursă, instituția financiară este preluată pentru doar 3 miliarde de franci elvețieni de concurentul conațional UBS prin­tr-o manevră de salvare orchestrată de guvern și banca centrală, care, după unele calcule, pun la dispoziția celor două bănci asistență financiară de 270 de miliarde de franci, un sfert din PIB-u țării. Miza pentru elvețieni este uriașă deoarece sistemul financiar contribuie cu 10% la PIB.

Opaca Elveție nu este în zona euro, dar oficiali și instituții de control din am­bele părți asi­gu­ră că sistemele bancare sunt solide și mai bine re­glementate decât erau îna­inte de criza fi­nan­ciară an­te­rioară. Regle­men­ta­rea mai strictă din Europa es­te dată ca e­xem­plu chiar și în SUA. Totuși, volatilitatea de pe bursele de acțiuni arată că furtuna bancară nu a trecut nici în SUA și nici în Europa. În America, lista băncilor cu probleme ase­mă­nătoare celor cu care s-au confruntat SVB și First Republic Bank – depre­cie­rea obligațiunilor de stat de­ținute în portofoliu după ce Rezerva Federală a înce­put să ma­joreze dobânzile și hemora­gii masive de depozite – este lungă.