Prof. Dr. Teofil Bolchiș, ASE: Cu privire la „reacția întârziată“ a politicii monetare a BNR

Recent, studiind un articol al d-lui Sorin Pâslaru – redactor-șef al Ziarului Financiar1 – am avut o surpriză plăcută, atât pentru analiza economică efectuată, dar, mai ales, pentru curajul profesional. Eram obișnuit să găsesc articole scrise de reprezentanții BNR, de pe aceleași poziții: banca centrală a avut întotdeauna măsuri de politică monetară „adecvate“ perioadei res­pective, fără să recunoască, măcar o dată, unde s-a greșit, cu ce efecte reale etc. În sfera cauzelor interne, care au agravat criza economică în anul 2009, s-a făcut abstracție de politica monetară a BNR, probabil pentru a nu afecta gradul de credibilitate al acesteia. Dimpotrivă, în opinia noastră, credi­bilitatea ar crește dacă banca centrală și-ar prezenta deschis neajunsurile ei în politica sa, incoerența mai mare sau mai mică cu politicile guvernamentale.

Prezentând cele două mari poveri pe care le are azi consumatorul român, care împiedică în mare măsură relan­sarea economică: datorii mari, rate și dobânzi (6 miliarde euro dintr-un sold al datoriilor de 25 miliarde euro), plus cheltuiala mare anuală cu benzina și motorina (alte 5 miliarde euro), re­dactorul-șef constată, pe bună dreptate, o stagnare a consumului, cu toată creșterea economică realizată în anul 2013. A greșit cu ceva, până aici, d-l Pâslaru? Nu.

Apoi, făcându-se o paralelă între politica Băncii Centrale Europene și aceea a BNR, cu date reale, autorul, pe drept cuvânt, subliniază că „banca centrală a României, nesesizând furtuna care se apropia, a majorat, în loc să micșoreze, dobânda de referință, între ianuarie 2008 și iulie 2009, de la 8% la 10%, până la 10,25% în decembrie 2008. Abia în mai 2009 și-a dat seama că trebuie să mai ușureze sarcina ratelor pentru debitori și a micșorat dobânda, doar până la 9,5% pentru ca în septembrie 2009 să se așeze la 8%“.