Profesor Vasile Neacșa: Uniunea Europeană propune “Generația viitoare UE”. Cum vor fi distribuite fondurile tip subvenție și cui? (2)

Trebuie privit cu atentie cateva date pentru a rasunde la intrebarea cum va fidistribuit fondul tip subventie de 500 miliarde euro. Potrivit ultimilor informații oficiale, publicate de CE, dar care sunt oricând susceptibile de schimbare, datorită procesului de negociere care este quasi continuu, subvențiile vor fi distribuite în funcție de câtde greu au fost afectate țările membre în UE de virus. Italia este în frunte cu 81,8miliarde Euro, urmează Spania cu 77,3 miliarde, Franța cu 38,8, Polonia cu 37,7, Grecia cu 22,6, Germania cu 28,8, România cu 19,6, Portugalia cu 15,5… Întrebarea care se pune este cum va fi calculat impactul virusului asupra unei țări? Comisia caută încă formula de calcul. Cel mai probabil va ține cont de numărul deceselor provocate de virus. Dar foarte multe țări au pus quasi-totalitatea deceselor din aceasta perioada pe seama virusului (Belgia, Italia, Spania…). Nimeni nu a mai avut dreptul sa moara de batrânețe, diabet, infarct sau altă boală. Toți aveau certificat medical de deces produs de COVID. În rapoartele prezentate de fiecare țară sunt și alte poziții greu de controlat de la Bruxelles (echipamente, aparatură medicală, energie, repatriere, protecție socială, activități legate de divertisment, pierderi în producția alimentară, pierderi de produse agricole nerecoltate etc etc). Comisarul European pentru Justiție Domnul Didier Reynders avertiza la 11 Iunie 2020 despre „creșterea probabilă a fraudei împotriva interesului financiar al UE” odată ce va intra în vigoare fondul planificat de 750 de miliarde de Euro. O altă întrebare care se pune este referitoare la întreprinderile care vor beneficia de subvenție și/sau împrumuturi. Conform Raportului din anul 2019, redactat de “Rhodium Group” împreună cu “Mercator Institute for China Studies”, China are investiții semnificative făcute în state membre ale UE, în principal Franța, Germania, Marea Britanie și țările BENELUX, în valoare de aproape 100 miliarde Euro numai în perioada 2016-2018.

Investițiile Chinei în Europa cuprind, printre altele: Volvo (cumpărat deZhejiang Geely), Banca Internaționala a Luxembourg-ului fondată în 1856 (cumpărată de Legend Holdings of China), Saxo Bank (cumpărată de același Zhejiang Geely), Daimler (Z. Geely a cumpărat un prim pachet de 10%), Biotest AG-Germania (cumpărat de Kerui Tiancheng Holding din Jiangxi, China), Sinclair Pharma UK (cumpărat de Huadong Medicine), Grammer AG-Germania (cumpăratde Ningbo Jifeng), St. Hubert-Franta (cumpărat de Beijing Sanyuan), porturile Pireus, Valencia, Bilbao (cumpărate de COSCO – China), Banca Privată și de Asigurare Portugheză Felidade (cumpărată de Fosum China), REN – gestionarul de rețea electrică din Portugalia și Energias de Portugal (cumpărate de Compania de Stat Electrica China), societatea creatoare de jocuri video Supercell-Finlanda (cumpărata de TENCENT-Holding China), fabricantul german de roboti industriali KUKA (cumpărat de MIDEA-China)… iar exemplele se pot întinde pe pagini întregi, referindu-ne doar la achizitiile care depășesc suma de 1 miliard Euro/achizitie. Un efort special din partea Chinei se observă în dosarul Huawei în ceea ce privește tehnologia de comunicații 5G, interzisă pe teritoriul SUA – dar care construiește deja o fabrica în Franța având consimțământul guvernului. În Marea Britanie, unde tehnologia 5G chineză a fost parțial admisă, Scott Petty, Șeful Operațiunilor Tehnologice (CTO) VODAFONE avertiza pe Prim Ministrul Boris Johnson că, în cazul în care companiei Huawei nu i se va permite intrarea completă pe piața britanică, economia Regatului Unit, dependentă masiv de importurile de echipamente din China, va suferi enorm (vezi: Financial Times 11 iunie 2020). Trebuie spus că Europa este principala destinație pentru investițiile străine. La sfârșitul anului 2017, țările lumii dezvoltate, mai puțin cele membre în UE, dețineau active în valoare de 6,3 trilioane Euro în economia europeana. Iar la sfârșitul anului 2018 cifra crescuse până la nivelul de 7,2 trilioane Euro, ponderea investitorilor din China fiind masivă. https://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/investment/. Dacă așa stau lucrurile, întrebarea care se pune este următoarea: ce facem atunci când o companie aflată pe teritoriu european și deținută de China, primește, prin fondul de refacere „Generația viitoare UE”, subvenții europene? Dacă urmărim canoanele legislației europene, banii se vor duce în China. Rămânem oare în limitele unui comerț echitabil? Să înțelegem ca virusul SARS-Cov2 trebuie plătit cash? La o eventuală întrebare: cine din Europa Unita (sic !) se poate opune? Răspunsul este sugerat de câteva cifre, definitorii pentru economia europeană: nivelul schimburilor economice dintre Beijing și Berlin este de 205 miliarde Euro anual, cu Franța de 43,7miliarde, cu Italia de 51 miliarde, cu Olanda 140 miliarde … www.tadingeconomics.com, https://oec.world/en/profile/country/fra/. Vorba proverbului „câinii latră, caravana trece’’. Iar incidentul petrecut cu puțin timp în urmă între Australia și China ne adâncește și mai mult suspiciunile și neîncrederea în așa zișii noștri parteneri economici.

Mai putem constata că banii pot lua și o altă destinație, așa cum demonstra recent liderul maghiar Viktor Orban, la întâlnirea care a avut-o la 01 iunie 2020 cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Profiturile din investițiile făcute în Ungaria, spunea acesta, se duc în alte țari bogate, membre ale Uniunii Europene, prin intermediul companiilor multinaționale sau al marilor corporații, care vor fi – în marea lor majoritate – beneficiarele de pe urma acestui fond. „Bugetul UE trebuie să se bazeze pe fundamente echitabile, mai ales că conceptul fundamental este nedrept și include amendamente care vizează scurgerea banilor din țările sărace către cele mai bogate” (03 iunie 2020 www.kormany.hu). Nimeni nu a comentat afirmația liderului ungar și nicio altă țară nu s-a raliat afirmațiilor sale, chiar dacă periferia Europei este notoriu cangrenata de un asemenea fenomen. În Parlamentul italian s-a declanșat o dezbatere înfierbântată, după ce concernul Fiat-Chrysler a cerut ajutor financiar Guvernului. Societatea își mutase sediul social din Torino la Amsterdam (în anul 2014) din motive de impozitare, în căutarea unui paradis fiscal. Între timp liderii europeni exersează crearea unor noi concepte de combaterea criminalității financiare și evaziunii fiscale. Coaliția Globală pentru Lupta împotriva Criminalității Financiare (GCFFC), fondată în anul 2018 la Davos, la Forumul Economic Mondial, împreuna cu EUROPOL și alți furnizori de date financiare, au rolul de a lupta împotriva spălării banilor. Se vorbește de sume de peste 2 trilioane de Euro/an care nu sunt niciodată recuperate decât într-un procent nesemnificativ, ridicol de mic, și acela venind de la câteva IMM-uri sau persoane private. Restul nu poate fi găsit pentru că nu exista încă mijloace de supraveghere (sic !). Să sperăm că nu vom avea parte de o supraveghere așa de eficientă ca în China. Și, în același timp, ar fi bine ca GCFFC să se uite mai atent în grădina proprie.