Promisiuni de miliarde

Doar în ultimul an de zile, istoric la nivel global din cauza declanșării războiului din Ucraina, România a semnat peste 10 memorandumuri strategice. Vestea bună a acestor alianțe este umbrită de faptul că în cele mai multe cazuri nu se știe despre ce investiții este vorba, unde ar putea fi realizate sau când vor fi puse în funcțiune. Mai mult, pentru multe dintre ele, singura știre generată este chiar anunțul. Apoi a urmat tăcerea.

Începând din primăvara anului trecut, România este asaltată de anunțuri de investiții, miliarde și miliarde de euro urmând să creeze mii și mii de locuri de muncă în domenii tehnologice de vârf. De exemplu, în martie anul trecut, canadienii de la RockTech Lithium au anunțat că vor investi pe plan local 400 de milioane de euro într-o rafinărie de pulbere de litiu, necesară pentru bateriile mașinilor electrice. De cum s-a terminat conferința de presă pentru anunțarea investiției, nici că s-a mai auzit ceva de canadieni. De altfel, nici la momentul anunțului nu s-a precizat unde ar putea fi fabrica sau când ar putea fi terminată, iar misterul persistă până în acest moment. Romarm a fost la rândul său o vedetă în ultimul an în ceea ce privește parteneriatele pentru investiții în fabrici de rachete sau producție de sisteme militare. Și aici secretul persistă, în afară de momentul anunțului niciuna dintre părțile semnatare neavând vreo ieșire publică în care să prezinte progresul acestor investiții. În cazurile rare în care valoarea investiției a fost comunicată, a fost vorba de miliarde de euro. Astfel, Prime Batteries Technology a anunțat că va face la Cernica un proiect de un miliard de euro, o revoluție la nivel industrial, cu termen de finalizare 2026.

Din noiembrie 2022, de când a fost făcut anunțul, reprezentanții Prime Batteries nu au mai făcut vreun update pe acest proiect nici măcar la solicitarea ZF. În aprilie, anul acesta o altă investiție de un miliarde de euro a fost anunțată, de acestă dată într-o fabrică de panouri solare, neoficial la Constanța. În spatele acestui proiect este compania AE Solar, un business de familie 24 de milioane de dolari, cu un mix de acționari germani și chinezi. Pe zona de producție de energie, România a semnat parteneriate care ar trebui să o plaseze în avangarda tehnologică a lumii, cel mai bun exemplu fiind acordul cu NuScale pentru dezvoltarea unei centrale de 462 MW, cu șase module SMR, la Doicești. La acest moment nu se știe costul investiției, dar ce s-a aflat este că punerea în funcțiune va avea loc în 2029 și nu în 2027 cum s-a estimat inițial. Dar poate cele mai importante parteneriate pentru energia României sunt cele semnate de CE Oltenia cu Alro, respectiv Tinmar Energy, pentru proiecte noi pe gaze. Dintre toate memorandumurile semnate în ultimul an, cele două centrale pe gaze pentru care CE Oltenia are deja banii sunt critice pentru tranziția sistemului energetic românesc. Astfel dacă restul proiectelor pot rămâne pe hârtie, de investițiile de la CE Oltenia depind decarbonizarea României și integrarea miilor de MW verzi la care țara visează.