Realitatea din sectorul lactatelor: avem cel mai mic randament la producția de lapte, dar unul dintre cele mai mari prețuri la raft. „În ultimii 3 ani nu au fost făcute investiții în retehnologizare.“

Deficitul comercial din sectorul lactatelor și brânzeturilor s-a ridicat anul trecut la 740 de milioane de euro, iar în ulti­mul deceniu importurile de astfel de produse au crescut de 3,5 ori, în timp ce importurile au crescut de doar 2,3 ori în perioada 2013-2022, se arată în studiul „Strategii pentru echilibrarea balan­ței co­mer­ciale a României prin stimularea și susți­nerea producției naționale“. Studiul derulat de ASE a analizat domenii pre­cum agri­cul­tura, industria de panificație, indus­tria căr­nii, a produselor lactate, băuturile alcoolice sau produsele cosmetice și de îngri­jire a locuinței. În urmă cu zece ani, deficitul comercial din domeniul lactatelor era de sub 200 de milioane de euro. Studiul a fost realizat de Academia de Studii Economice București la inițiativa Penny.

Principala sursă de deficitului din sectorul lactatelor și a brânzetu­rilor vine din categoria brânză și caș, responsabilă pentru mai mult de jumătate (54%) din deficitul pentru această categorie, urmată de lapte și smântână (17%) și unt și alte grăsimi provenind din lapte (14%).

Nivelul record al defici­tu­lui comercial din acest sec­tor vine în contextul în care tot mai multe ferme locale dispar, iar randamentul celor existente scade. În plus, prețul primit de fermierii locali pentru un litru de lapte este mai mic comparativ cu cel primit de fermierii din alte țări, la fel și sub­vențiile, astfel că pe piața locală ajunge lapte mai ieftin, iar fermele locale sunt nevoite să-și închidă porțile. Studiul ASE arată că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește producția de lapte pe cap de vacă. Astfel, în 2021 în România s-au produs 3,8 mi­lioane tone lapte, dintre care 1,2 milioane de tone pe an reprezintă laptele pen­tru procesare, în timp ce cantitatea de lapte pen­tru vânzări directe ajunge la 2 milioane de tone pe an, în timp ce restul este reprezen­tat de producția pentru autocon­sum tehnologic.