A redevenit Germania „bolnavul Europei“? Pandemia și războiul au expus slăbiciunile din modelul economic german, bazat pe gaze rusești, de materii prime și produse semifinisate ieftine, procesarea acestora și exportarea lor ca bunuri scumpe cu valoare adă

Aproape toate bolile au un simptom sau mai multe. În Germania, economia a ieșit din recesiune doar pentru a sta pe loc. Investițiile în IT ca procente din PIB sunt la jumătate din cele ale SUA și Franței. Din cauza birocrației și a lipsei digita­lizării, pentru primirea unei licențe comerciale este nevoie de 120 de zile, dublu față de media OCDE. Trenurile întârzie, o problemă serioasă fiind defecțiunile fizice. Până și aeronavele ofi­cia­le sunt lovite de un puseu de defecțiuni. Din cauza aceasta, miniștrii întârzie sau contraman­dează întâlniri internaționale importante.

Într-o lume în schimbare rapidă, unde viteza înseamnă bani, economia germană, cea mai mare din Europa, se mișcă lent. Pare, din nou, bolnavă. Economiștii au găsit și un nume pentru afecțiunea ei: „slowcession“, zona cre­pusculară dintre stagnare și recesiune. Și se întreabă dacă nu cumva Germania a ajuns din nou „bolnavul Europei“. În orice caz, mersul lent și nesigur este un semn că este nevoie, din nou, de o terapie intensivă cu reforme. Iar când economia germană suferă, suferă și constelația de economii mai mici est-eu­ropene care depind pen­tru creș­tere de consumatorii și de indus­tria de acolo.

Anul trecut, doar 65% din trenurile Germaniei au ajuns la timp. În unele regiuni, ponde­rea trenuri­lor care au respectat pro­gra­mul a fost sub 50%. De fapt, tre­nurile au întârzieri atât de mari, încât Elveția le-a scos pe cele mai lente din rețeaua ei feroviară. Ger­ma­nia este produ­că­toare de trenuri, cu compa­nii de talie interna­țională care fac legea pe această piață. Iar ger­manii au o tradiție pentru punc­tualitate. Pentru The Econo­mist și alte publicații sau instituții de analiză econo­mi­că, a­ceas­ta este o dovadă că economiei ger­mane nu-i este bine.