REPORTAJ Pagina verde. Transport sustenabil, dar cu ce infrastructură? Gările din România – murdare, cu tabele nefuncționale și oameni ai străzii – mai degrabă alungă călătorii
Gara de Nord, 2 aprilie 2023. O seară de duminică, momentul în care studenții din provincie revin în Capitală din orașele în care și-au petrecut weekendul. În cea mai mare gară din România e întuneric, frig, plin de oameni ai străzii, iar trenul dinspre Moldova ajunge cu o întârziere de 35 de minute.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Transportul feroviar este un transport „verde“, considerat strategic în Uniunea Europeană și pentru care țările civilizate au prioritizat investițiile ♦ Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate și a parcului de locomotive și vagoane, dar și pentru renovarea gărilor, care nu de puține ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare ♦ În România, unde trenul ajunge să aibă viteze și de 20 de kilometri pe oră, nu e de mirare că tot mașina rămâne favorită.
Gara de Nord, 2 aprilie 2023. O seară de duminică, momentul în care studenții din provincie revin în Capitală din orașele în care și-au petrecut weekendul. În cea mai mare gară din România e întuneric, frig, plin de oameni ai străzii, iar trenul dinspre Moldova ajunge cu o întârziere de 35 de minute.
Transportul cu trenul este, în cele mai multe țări europene, o fascinație și una dintre cele mai eficiente soluții. Aproape toți cei care ajung la Milano preferă trenul pentru a călători către celebrele lacuri Como și Maggiore, acest mijloc de transport ajungând la viteze și de 240 de kilometri pe oră. De la Bruxelles, cel mai repede se ajunge cu trenul în orașele turistice Brugges și Anvers.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Cristina Roșca
1 min
Cristina Roșca