Robert Berza, Edge Institute. România în era AI: supraexpuși, nepregătiți, absenți

La începutul lui 2024, Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a scris ceva ce puțini lideri au luat în serios la momentul respectiv: „Aproape 40% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse la AI. Această tehnologie va adânci inegalitățile dintre țări dacă guvernele nu acționează acum.” Mai bine de doi ani mai târziu, sunt câteva cercetări și articole care par a confirma avertismentul. Iar România nu a acționat mai deloc în aceste 24 de luni la capitolul AI.

Acest material nu propune previziuni dedicate unui viitor abstract al muncii sau unor scenarii SF ce implică AI. Propune, însă, un manifest ce vizează o tensiune care crește, constant, în call centerele din Cluj, în multinaționalele din București, în sălile de ședințe din toată țara, dar și în satele și în micile orașe care, din diverse motive, au fost plasate la periferia trendului de reindustrializare și tehnologizare. Au scris despre această tensiune și Alexandru Dănescu și Roland Kristo, într-un raport publicat anul trecut pentru Edge Institute.

Este o continuare a apelului de acum câteva săptămâni, când subliniam că nu avem nicio instituție care să monitorizeze acest fenomen, să măsoare efectele sau să îl gestioneze. Pur și simplu nu există nimeni responsabil pe subiect în „organigrama” statului român.