România a pierdut anul trecut 143.000 de locuitori, în cea mai abruptă scădere a populației din 2009 încoace. „Situația e similară cu ce se întâmplă după război“

♦ România a pierdut aproape 143.000 de locuitori în 2020, iar populația totală a ajuns la 19,18 milioane de persoane ♦ Principalele cauze ale depopulării: sporul natural negativ (diferența dintre numărul de nașteri și numărul de decese) și migrația externă ♦ „Avem de-a face cu o creștere a numărului de decese cum nu am mai văzut din 1990 până acum. Datele privind numărul de născuți, numărul de decedați și numărul de emigranți indică o situație de criză, similară cu cea întâlnită după război“.

România a pierdut 143.000 de locuitori în ulti­mul an, iar po­pu­lația totală a scăzut la 19,18 milioane de persoane, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică.

„Anul demografic 2020  fost un an aflat, în bună măsură, sub impactul pandemiei COVID-19. Creșterea neașteptat de mare a numărului de decese și migrația externă netă negativă foarte scăzută își au originile în pandemie. Nu și reculul numărului de născuți vii. Ce apare drept surprinzătoare este ascensiunea numărului de decese nu în primul rând prin coronavirus, ci prin alte boli ale aparatului respirator și boli ale aparatului circulator. Este de admis  că decesele din prima grupă au fost determinate totuși de  coronavirus dar în vâltoarea dezvoltărilor neașteptate ale pandemiei și necu­noașterea  noii origini a acestor decese cauzele stabilite au fost pneumoniile. Recrudescența nu­mărului de decese prin boli ale aparatului circulator nu pot fi explicate decât prin impactul masivelor restricții la internări în spitale pentru intervenții, tratamente și diagnosticare și prin efectele izolării  sociale la persoanele vârstnice suferind de boli ale aparatului circulator. Ceea ce putem observa ca tendințe în anul 2021 este un număr considerabil mai mare al numărului de decese în prima jumătate a  anului. Nu continuă regresul numărului de născuți. Dezvoltările migrației exter­ne rămân complexe, extinderea mun­cii la domiciliu producând  spec­ta­culoase reorganizări ale pieței muncii și geografiei acesteia, cu urmări greu de prevăzut astăzi“, a declarat profesorul universitar Vasile Ghețău.