România a scăpat pentru câteva luni: Agenția americană de rating Standard & Poor’s a menținut ratingul de țară la nivelul recomandat investițiilor, dar perspectiva rămâne negativă

♦ S&P vede o scădere economică în România de 5,2% în 2020, mai pesimistă decât prognoza guvernului de cădere de 4,2% ♦ Economia crește cu 4% în 2021, dar va ajunge la nivelul lui 2019 abia în 2022.

Agenția americană de rating Standard and Poor’s (S&P)  a menținut vineri ratin­gul de țară al României la nivelul recoman­dat investițiilor, însă perspectiva a rămas negativă. Potrivit reprezentanților agenției, decizia a venit datorită nivelului încă scăzut al datoriei publice și al datoriei externe.

Administrația țării care se va instala după alegerile de ieri va trebui să se uite la micșorarea deficitului bugetar, care este menținut sus de cheltuieli rigide, progra­mate să crească, cum este cazul pensiilor.

„Anticipăm că guvernul care își asumă conducerea după alegerile generale din decembrie va reduce dezechilibrele fiscale. Credem că orice administrație se va instala va continua să ofere sprijin fiscal pentru a susține revenirea economică în 2021. Viitorul guvern va trebui să se confrunte cu rigiditatea fiscală creată, care include creș­teri mari de pensii și de alte cheltuieli so­ciale“, notează reprezentanții S&P.

Ministrul de finanțe Florin Cîțu a scris, vineri seara pe Facebook, că Standard & Poor’s a apreciat nivelul mic al datoriei pu­blice ca pondere în PIB în România: „Agenția de rating a apreciat nivelul mo­derat al datoriei publice și al datoriei externe, dar și convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie anul curent va reduce dezechi­li­brele fiscale și va continua să ofere un sprijin fiscal amplu care să încurajeze redre­sarea economică în 2021.“

Problema cea mai mare a viitorului guvern, dar și motivul pentru care, acum un an, S&P și celelalte agenții de rating au schimbat perspectiva de țară de la stabilă la negativă, este deficitul bugetar. Criza a prins bugetul României cu un deficit deja de peste 4,6% în 2019, în condițiile în care alte state europene au plecat în criză cu deficite foarte mici sau chiar cu excedente bugetare. Spațiul fiscal aproape inexistent a făcut ca intervenția statului român în economie să se bazeze pe împrumuturi garantate de stat, cum a fost IMM Invest sau pe fonduri europene, cheltuieli care nu se adaugă datoriei publice.

Cu toate acestea, în condițiile date, cu chel­tuieli neașteptat de mari, inclusiv prin pro­grame de tipul șomajului tehnic și scă­deri de venituri din cauza crizei, datoria pu­­blică a României a crescut de la 374 mld. lei, adică 35% din PIB la finalul lui 2019, la 451 mld. lei în septembrie, adică aproa­pe 43% din PIB. Nivelul da­to­riei publice este programat să crească în co­ntinuare, în condițiile în care cele mai op­timiste prognoze privind deficitul buge­tar pentru 2020 sunt de 7%. Proble­ma stă însă în faptul că structura buge­tului României este construită pe chel­tu­ieli fixe – salarii și pensii.