România are o strategie a hidrogenului de 10 miliarde de euro, dar primul call de proiecte concrete prin PNRR a fost un eșec

Trecerea României de la poten­țial în domeniul hidrogenului la investiții concrete mai are de așteptat după ce la finalul săptămânii trecute Ministerul Energiei, condus acum de Sebastian Burduja, a anunțat înce­tarea amiabilă a actualelor contracte de finanțare aferente Jalonului 129, jalonul pe hidrogen, cu cei șapte be­neficiari: SC Center Hub Sud SRL, Chimcomplex Onești, Chimcomplex S.A Borzesti – sucursala Râmnicu Vâlcea, Nova Hydrogen Production SRL, BPlus Advisory SRL, Monnson Alma SRL, OMV Petrom SA.

În total, este vorba despre finanțări de circa 150 de milioane de euro pentru lansarea unui domeniu, hidrogenul, în care România este din nou creditată cu un bun potențial. Aparent, procedurile au fost reluate pentru că Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi ar fi consi­derat ca nefiind conforme scrisorile de confort angajante pe care le aveau beneficiarii cu care s-au semnat contractele de finanțare. Companiile spun că revin și speră ca din toamnă chiar să se semneze contractele de finanțare. Între timp, PNRR-ul rămâne un fel de Fata Morgana în contextul în care acum România are 9 mld. euro în seiful BNR din care a pus la treabă doar 340 mil. euro, termenul-limită pentru implemen­tarea proiectelor fiind 2026.