Dacă România nu este bună în Schengen, atunci de ce este bună să fie chemată să schieze pe munții Austriei? Cum dă un fulg de zăpadă, cum vagoanele metroului din București se umplu de afișe: Hai la schi în Austria!

♦ Oamenii care merg cu metroul nu sunt săraci, dar nici avioane private nu au. ♦ Atunci de ce-i invită Austria la schi, de vreme ce guvernul ei se opune aderării României la spațiul Schengen? Ca să-i țină cu orele prin vămi?

Pe 18 noiembrie, Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei, anunța că țara sa se opune admiterii României în spațiul Schengen, decizie pe care JAI (miniștrii de interne și de justiție din țările UE) ar urma să o ia, după ultimul calendar, joi. La București, surpriza a fost totală, pentru că niciodată Austria nu se opusese aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Franța susținea aderarea României, la fel ca Germania. Olanda spunea da și, dintr-odată, Austria, o țară mică și ca nivel al populației (sub 9 milioane de locuitori) și ca nivel al PIB, cu 200 de miliarde de dolari sub PIB-ul Poloniei, își redescoperă trecutul imperial și spune: nu!

Trei zile mai târziu, la 21 noiembrie, președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. OMV Petron a fost, în 2021 cea mai mare companie din România, după cifra de afaceri, iar potrivit datelor BNR, Austria este al treilea cel mai mare investitor străin în România, după Olanda și Germania, cu un sold al investițiilor de 12,5 miliarde de euro.