România, cel mai mare producător de gaze al UE, trece iarna cu importuri și are una dintre cele mai mici capacități de înmagazinare în depozite. Ungaria, lipsită de resurse, poate stoca de 2 ori mai mult gaz decât România. Care sunt soluțiile? Aflați la Z

♦ România, autoproclamatul hub energetic regional, trece vara cu importuri de energie electrică și iarna cu importuri de gaze naturale ♦ Unul dintre motivele pentru care în perioadele mai reci România importă este și lipsa investițiilor în depozitele de gaze.

România se pregătește să trea­că iarna cu gaze impor­tate, arată datele comunica­te la finalul săptămânii tre­cute de Transgaz, operatorul sistemului național de transport a gazului natural. Abia în martie balanța se va echi­libra, arată același set de date. Contextul de piață este foarte interesant și acaparat de discuții privind exportul de gaze în con­tex­tul lipsei unei cereri interne, dar în condiții marcate de creșterea consumului, producția internă și depozitele de gaze își dovedesc limitările. Pe de altă parte, o parte din cantități se duc spre Republica Moldova, aflată într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere energetic.

De exemplu, pe 7 februarie, datele din sistemul de gaze arătau în felul următor. Con­sumul total era de 48,7 milioane de me­tri cubi. Producția internă era de 24,2 de mi­lioane de metri cubi, în timp ce cantitatea extrasă din depozite era de 19 milioane de metri cubi. Practic, resursele interne acope­reau aproape 90% din consum. Pe partea de export, pe data de 7 februarie, plecau 8 mi­lioane de metri cubi către Republica Mol­dova, iar importurile reprezentau 13,3 mili­oane de metri cubi.