De ce are România un deficit comercial de 6,3 mld. euro pe alimente? Retailerii străini au pompat peste 20 mld. euro în România, în timp ce în producția de alimente investițiile străine directe sunt de aproape cinci ori mai mici

♦ Comerțul și industria alimentară au pornit acum două decenii de la un sold aproape egal al ISD-urilor ♦ Treptat, diferența a ajuns de la 1 la 1 la 2 la 1, 3 la 1 și, chiar 5 la 1.

Retailerii internaționali au pompat mai bine de 20 mld. euro în România în capitalism, iar producția de alimente nu a ținut pasul cu acest ritm de dezvoltare, în sector soldul investițiilor străine directe fiind de aproape cinci ori mai mic.

ZF a scris în mai multe rânduri că dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie realizată și analizată în paralel cu evoluția producției autohtone de mâncare și băuturi, un domeniu de siguranță națională. Această discrepanță în ceea ce privește investițiile străine directe face ca piața locală să fie una de consum și de import, mai degrabă decât una de producție. Iar asta în contextul în care industria alimentară se numără printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adăugată brută în economie).