România Eficientă: Renovarea energetică a școlilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafața construită din învățământ a fost renovată până în 2020
Renovarea energetică a școlilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafața construită din învățământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi și…
Foto: Ziarul Financiar
Renovarea energetică a școlilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafața construită din învățământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi și sunt ineficiente energetic, potrivit datelor oficiale citate de România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.
„Școlile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăți și avem o nevoie uriașă de investiții în acest sector. Este esențial să asigurăm în unitățile de învățământ cele mai bune condiții pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condițiile din școli asupra performanței de învățare a elevilor și chiar asupra sănătății acestora. Despre «sindromul școlilor bolnave» nu se vorbește suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înțelege importanța acestui subiect și a face o prioritate națională din renovarea clădirilor școlare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate și subfinanțate decât cele din orașe. Școlile eficiente energetic sunt școli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel național”, declară Radu Dudău, președinte EPG și coordonator al programului România Eficientă.
La nivel național, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparțin instituțiilor de învățământ, ocupând o suprafață totală construită de peste 16,6 milioane metri pătrați, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea și ineficiența acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Cristina Roșca