România importă ceai de 10 milioane de euro, când pajiștile cu mentă, mușețel, sunătoare sau cimbrișor o plasează pe locul cinci în UE după suprafață

În fața casei Danielei, în Roșiorii de Vede, mușețelul a înflorit și urmează să fie cules și pus la uscat pentru ceai. La Bacău, Cristina povestește că în curte, mama ei, a avut mereu mentă, iar teiul îl aduna din pădure și îl păstra pentru iarnă.

De altfel, în satele românești, este încă un lucru obișnuit ca oamenii să culeagă plante din natură, fie că sunt gălbenele, coada-șoricelului, salvie, sună­toare și sau alte ierburi aroma­tice ori medicinale, care, odată strânse de pe pajiști, sunt uscate pentru ceai. În schimb, în orașele mari, majoritatea oamenilor cumpără aceste plante sau ceaiuri din retailul modern, iar o parte din produse vin din import și valorile au crescut de la un an la altul.

România a im­portat în 2025 extracte, esențe și concentrate de ceai, dar și preparate pe baza acestora, în va­loare de 10,9 mili­oane de euro. Suma este dublă față de cea care era cu doi ani înainte, în 2023, de 5,1 mi­lioane de euro, con­form calculelor ZF pe baza datelor de la Eurostat.