zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Energie

De ce s-au retras doi coloși chinezi dintr-un contract de 375 mil. euro pentru înverzirea CE Oltenia, cel mai complicat proces de tranziție energetică din România? Cazul arată cât de dificilă va fi decarbonizarea europeană fără o industrie proprie care să

România s-a angajat ca până în 2032 să retragă din funcți­une capacitatea de produce­re a energiei electrice pe bază de lignit și huilă. Anul poate suferi anumite modi­ficări, au anunțat în mai multe rânduri autoritățile, ideea fiind de a scoate din funcțiune doar după ce România asistă și la noi capacități conectate.

de Mirela Turlan , Editor Web 12.06.2024 · 19:40 2 min de citit și în ziarul tipărit
De ce s-au retras doi coloși chinezi dintr-un contract de 375 mil. euro pentru înverzirea CE Oltenia, cel mai complicat proces de tranziție energetică din România? Cazul arată cât de dificilă va fi decarbonizarea europeană fără o industrie proprie care să

Foto: Ziarul Financiar

♦ La mijlocul lunii trecute, doi coloși chinezi, LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, și Shanghai Electric Group, conglomerat de soluții și echipamente energetice, și-au anunțat retragerea din procesul de licitație publică prin care se dorea montarea a 455 MW solari la Complexul Energetic Oltenia ♦ Contractul, cu o valoare de 375 mil. euro, ar fi fost o investiție comună a CE Oltenia alături de OMV Petrom, cea mai mare firmă locală ♦ Trecerea CE Oltenia de la zona de cărbuni la utilizarea gazului și a energiei solare este, pentru România, cel mai complex proiect de tranziție energetică, esențial la nivel de sistem pe calea decarbonizării ♦ Doar că lucrurile nu merg conform planului. De ce?

România s-a angajat ca până în 2032 să retragă din funcți­une capacitatea de produce­re a energiei electrice pe bază de lignit și huilă. Anul poate suferi anumite modi­ficări, au anunțat în mai multe rânduri autoritățile, ideea fiind de a scoate din funcțiune doar după ce România asistă și la noi capacități conectate. Situația este complica­tă și pentru că în 2027, cei 700 MW ai U1 de la Cernavodă intră în re­teh­nologizare. În această tranziție, investițiile care ar trebui să fie realizate la Com­plexul Energetic Oltenia sunt esen­țiale pentru decarbonizarea României. Prin intermediul Fondului de Modernizare, CE Oltenia a obținut o finanțare în valoare de 897 de milioane de euro pentru investiții noi în unități de producție. Astfel, până în 2026 ar trebui puse în funcțiune două gru­puri noi pe gaze cu o capacitate totală de 1.325 MW, iar până la finalul anului 2024 ar trebui finalizate opt parcuri solare cu o capacitate de 735 MW. Cel puțin așa era planul inițial. Din această capacitate solară, peste 450 MW ar urma să fie realizate de OMV Petrom alături de CE Oltenia. dar proiectul are deja probleme.

Care este contextul?

Citește și