Să ne hotărâm: creșterea datoriei publice este toxică sau nu?
Disputa privind scăderea TVA în 2016 la toate produsele și serviciile, de la 24% la 19%, se rezumă în final la o opțiune de strategie macro: admitem că pentru dezvoltare putem permite creșterea datoriei publice cu 1,2 sau 3 puncte procentuale din PIB sau mergem mai departe cu menținerea nivelului datoriei publice în PIB sau chiar scăderea acestuia?
Foto: Ziarul Financiar
Disputa privind scăderea TVA în 2016 la toate produsele și serviciile, de la 24% la 19%, se rezumă în final la o opțiune de strategie macro: admitem că pentru dezvoltare putem permite creșterea datoriei publice cu 1,2 sau 3 puncte procentuale din PIB sau mergem mai departe cu menținerea nivelului datoriei publice în PIB sau chiar scăderea acestuia?
Între 2008 și 2010 datoria publică a României a explodat de la 15% din PIB la 39% din PIB (adică 58 mld. euro astăzi) și încă nimeni nu a explicat coerent unde s-au dus banii. Poate că un raport al Curții de Conturi ar fi nimerit în această privință.
Semnalând această creștere împovărătoare pentru o economie care nu poate strânge la buget decât 32% din PIB, am pus problema în 2013 să înceapă un program asumat, etapizat, de micșorare a reducerii datoriei publice a țării cu câte 2-3% din PIB anual, pentru ca în 10-15 ani să revenim la un nivel relaxat al datoriei publice de 15% din PIB. (Vezi http://www.zf.ro/zf-24/orice-euro-minus-la-datoria-publica-inseamna-de-fapt-un-pas-spre-libertate-nu-spre-recesiune-11442737).
Citește și
3 min
Ștefan Stan
2 min
Ioana Mihai-Andrei
3 min
Dragos Damian