Salariile din Europa de Est nu pot ține pasul cu inflația record. În Polonia, iunie a fost prima lună din ultimii 12 ani în care salariul mediu real, adică puterea de cumpărare a plății muncii, a scăzut
În Ungaria și Polonia, profesorii cer salarii mai mari pentru că inflația record le-a redus prea mult puterea de cumpărare. Același lucru îl cer și alte categorii de bugetari, deși guvernele considerate populiste și cu tendințe autoritare se laudă cu majorări constante ale salariului minim.
Foto: Ziarul Financiar
În Ungaria și Polonia, profesorii cer salarii mai mari pentru că inflația record le-a redus prea mult puterea de cumpărare. Același lucru îl cer și alte categorii de bugetari, deși guvernele considerate populiste și cu tendințe autoritare se laudă cu majorări constante ale salariului minim. În cele două țări învățământul a fost mereu subfinanțat în ultimele decenii, iar deficitul de profesori și învățători se acutizează. Însă salarii mai mari cer și alte categorii de bugetari, semn că majorările salariale, și nu doar cele din sectorul de stat, nu mai pot ține pasul cu inflația de două cifre.
În Polonia, și politicienii – parlamentari, miniștrii, președintele statului și președintele băncii naționale – au cerut mai mulți bani la salariu pentru că sunt vremuri grele și este probabil să obțină ceea ce vor, însă cu prețul unui scandal. Proiectul de buget pentru 2023 prevede creșterea salariilor acestora cu 8%.
Astfel, președintele polonez va avea salariul lunar majorat la 27.000 de zloți (5.750 euro). Remunerațiile senatorilor și deputaților ar urca la 13.800 de zloți (2.940 euro). Acestea sunt, desigur, bazele de pe care pornesc în sus plățile. Salariile acestor demnitari au crescut și în 2021 printr-un tertip legislativ. Președintele băncii centrale nu este politician, nu conform legii, însă cel care conduce acum banca centrală poloneză este un apropiat al conducătorului partidului de guvernământ.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc