Șapte cauze ale unei tragedii

Analiștii și teoriile catastrofelor spun că, pentru ca un accident grav să se întâmple, este nevoie de un cumul de factori mai mult sau mai puțin legați între ei, de regulă șapte la număr, care alcătuiesc un lanț al slăbiciunilor. Ni-l putem imagina ca pe un șir de piese de domino, care se năruie pe rând și fac posibilă o întâmplare nefericită. Este și cazul catastrofei din clubul Colectiv, un cumul al unui șir de fapte și de slăbiciuni care începe cu atât de româneștile „se poate și așa“ sau „să alegem cea mai ieftină variantă“, continuă cu nepăsarea față de reguli, legi sau cutume, pentru că „nouă nu ni se poate întâmpla așa ceva“ și se termină cu lipsa de profesionalism și cu modul relaxat în care se fac controalele și cum este privită securitatea individului în orașul modern, în ceea ce definim prin formularea „jungla urbană“, scrie Business Magazin. 

Dacă primăria sectorului 4 și-ar fi făcut datoria, dacă simpla declarație pe proprie răspundere ar fi fost înlocuită de o analiză riguroasă a unui loc unde urma să se adune mulți oameni, dacă în școli elevilor li s-ar preda moduri de acțiune în caz de accidente sau cataclisme, dacă politicul nu ar fi corupt și dominat de impostură, poate că multe vieți tinere ar fi fost salvate.

Tragedia Colectiv atrage însă cu și mai multă îndârjire restul de întrebări: cum va reacționa un sistem sanitar slăbit de politica de austeritate în cazul unui cataclism major, pentru că Bucureștiul, dar și o mare parte a României se află într-o zonă extrem de activă seismic? Cum poate reacționa o armată, fie ea și de profesioniști, dar cu un număr de militari mult redus, în cazul unei catastrofe majore? Poate sistemul medical să absoarbă câteva mii sau zeci de mii de victime simultan, dat fiind că o simulare a Pompierilor arată că doar în sectorul 2 al capitalei ar fi vorba de peste 3.000 de răniți în cazul unui cutremur de 7 grade?