Scăderea expunerii băncilor a dus datoria externă pe termen scurt la minimul ultimilor ani

Datoria externă pe termen scurt, prin­cipala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârșitul lui 2008, a oscilat în primele patru luni din acest an în jurul a 18 mld. euro, nivelul minim al ultimilor patru ani. Soldul datoriei externe pe termen scurt este cu 6 mld. euro sub maximul din toamna anului 2008, de 24 mld. euro.

Scăderea datoriei externe pe termen scurt a fost influențată în principal de reducerea expunerii instituțiilor de credit. Datoria externă pe termen scurt a băncilor a coborât în primul trimestru din acest an la 3,3 mld. euro, cu aproape un miliard de euro sub nivelul din primele trei luni ale anului trecut. Față de sfârșitul anului trecut scăderea datoriei băncilor pe termen scurt este de 1,4 mld. euro, potrivit datelor publicate de BNR. Chiar dacă în scădere, o bună parte din datoria externă rămâne în contul băncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța acordarea de credite pe plan local. Finanțările pe termen scurt erau preferate datorită costurilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentru cotă de piață.

Băncile straine care au participat la Inițiativa de la Viena și care dețin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc și-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, iar procesul de dezintermediere a fost ordonat, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. Băncile din zona euro acoperă peste 80% din piața locală, grade ridicate de dependență fiind înregistrate în raport cu grupurile austriece și cu cele elene, unele dintre acestea controlând bănci cu impact sistemic. Băncile cu capital elen au rămas o sursă de vulnerabilitate pentru piața locală, expunerea grecilor fiind în scădere continuă. Trendul de diminuare a expunerilor în cazul băn­ci­lor cu capital grecesc s-a accentuat începând cu anul 2011.