Schimbarea de regim din Ungaria, care a creat spectrul deblocării fondurilor europene și al reparării legăturilor cu Bruxelles-ul, face din această țară vedeta est-europeană a piețelor financiare

Pentru economii precum Ungaria și România, cu datorii mari și resurse financiare puține, orice reducere a costului fi­nan­țării de pe piețele internaționale este binevenită. În cazul Ungariei, yieldurile obligațiunilor cu scadența la zece ani, referința pentru costul la care un stat se împrumută, sunt în scădere cam de când campania electorală pentru alegerile parlamentare pierdute de premierul euroscep­tic și naționalist Viktor Orban a intrat pe ultima sută de me­tri.

Câștigătorul, Peter Magyar, a știut să aducă entuziasm pentru Ungaria și pe alte fronturi de pe piețele financiare. A făcut zgomot, atât cât a trebuit, despre aducerea țării sale pe drumul spre euro, de care Orban nici nu voia să audă, iar printre deciziile pe care le-a luat după victoria electorală a fost să etaleze o echipă de miniștri cu misiunea de a recupera fondurile europene înghețate de Comisia Europeană din cauza politicilor guvernelor Orban.

Investitorii pariază pe apropierea Ungariei de euro și de Bruxelles, pe liberalizarea eco­nomiei sub guvernul Magyar și pe impulsul de creștere economică pe care-l vor da miliardele de euro din fonduri europene la care țara ar avea dreptul dacă ar reîncepe să respecte principiile UE. Creștere economică și fonduri europene înseamnă reducerea nevoii de finanțare prin împrumuturi.