„Sclavia modernă“ din abatoarele germane devenite focare de Covid, expusă de presă ani la rând și ignorată de autorități, este prețul real al cărnii ieftine din magazinele Germaniei

Abatoarele germane devenite focare de COVID-19 în plină pandemie au adus în atenția lumii condițiile pre­ca­re de lucru și cazare pe care le gă­sesc acolo angajații, în marea lor ma­jo­ritate veniți din Europa de Est, inclusiv din Ro­mânia. Un reportaj realizat de Deutsche Welle a ex­pus „sclavia modernă“ din industria cărnii din Ger­mania.

Însă această „sclavie“ a fost adusă la cunoștință publicului și autorităților germane și acum trei ani, și acum șapte ani, românii fiind actori principali.

În 2017, tot Deutsche Welle, una dintre cele mai cu­noscute instituții de media din Germania și Eu­ropa, scria despre condițiile de lucru și de viață ale stră­inilor care muncesc în industria cărnii, importantă pen­tru economie – Germania este cel mai mare pro­du­cător de carne de porc din Europa și al doilea cel mai mare exportator de carne de porc din UE pe pie­țe­le din afara UE. Atunci, dintre acești lucrători apro­xi­ma­tiv 20.000 erau români, potrivit estimărilor sin­di­catelor. DW scria despre chiria exorbitantă de aproa­pe 2.000 de euro pe lună pe care est-europenii erau ne­voiți s-o plătească pentru cazarea furnizată de fir­ma care i-a angajat. Unii dintre ei le-au spus jurna­liș­ti­lor că împart apartamente de două dormitoare cu până la nouă alte persoane, că mai plăteau și între 50 de euro și 100 de euro pe lună pentru echipamentul de lucru, cum ar fi uniforme și cuțite, și că nu li se ofe­rea opor­tunitatea de a învăța germana. Astfel, ei nu se pu­teau plânge autorităților când acestea făceau ve­ri­fi­cări. Nu beneficiau nici de asigurare medicală și nici de ajutor de șomaj deoarece firma care i-a an­ga­jat, un sub­contractor, anula și schimba tot timpul con­tra­c­te­le. Prin urmare, lucrătorii nu figurau ca plătitori de con­­tribuții la sistemul de asigurări sociale al Ger­ma­niei.