Seceta și consumul tot mai mare de apă vor face ca industria, agricultura, turismul, consumul uman și natura să concureze tot mai intens pentru lichidul prețios. Dar dacă și statele est-europene vor ajunge să concureze între ele pentru apă, așa cum o fac
Cu acces la nouă dintre cele mai lungi râuri din Europa, străbătută de Dunăre, cu o deltă uriașă și deschidere la Marea Neagră, cu lacuri naturale și de acumulare, cu izvoare, cu munți care opresc norii și înmagazinează precipitații, România se poate considera o superputere a apei.
Foto: Ziarul Financiar
Cu acces la nouă dintre cele mai lungi râuri din Europa, străbătută de Dunăre, cu o deltă uriașă și deschidere la Marea Neagră, cu lacuri naturale și de acumulare, cu izvoare, cu munți care opresc norii și înmagazinează precipitații, România se poate considera o superputere a apei. Și, mai important, a apei dulci. La fel pot fi considerate, într-o anumită măsură, și celelalte state din Europa de Est.
Cu toate acestea, secetele din ultimii ani au arătat că apa dulce poate fi o resursă naturală limitată și dacă penuria deja periodică de apă – datorată secetei hidrologice și meteorologice – persistă, se poate ajunge în situația ca industria, producția de energie, agricultura, turismul, consumul din gospodării și conservarea naturii să intre în competiție unele cu altele pentru prețiosul lichid.
Așa crede Judge Tibor, decan la Facultatea de știinte ale apei din cadrul Universității Naționale de Servicii Publice din Budapesta. El vorbește pentru ziarul Magyar Nemzet despre Ungaria, dar informațiile pe care le aduce sunt de interes pentru toate statele din Europa de Est pentru că seceta n-a iertat pe nimeni.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc