Un semnal de alarmă: Din cele 24 de ținte și jaloane din PNRR pe care România le avea de îndeplinit pentru T1/2022, niciuna nu a fost atinsă, fiind înregistrate chiar și restanțe pentru anul trecut. În aceste condiții, guvernul nu poate înainta către Brux

♦ Din cele 24 de ținte și jaloane pe care România le avea de îndeplinit pentru primul trimestru al anului, niciuna nu a fost atinsă, fiind înregistrate chiar și restanțe pentru anul trecut. ♦ În aceste condiții, România nu poate înainta către Comisia Europeană cereri de plată pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document aprobat anul trecut prin care există șansa ca 30 de miliarde de euro să intre în economia locală până în 2026 ♦ Toți banii care nu sunt atrași se pierd, iar sumele nu vin decât după ce țintele asumate sunt îndeplinite întocmai, mecanismul de funcționare a PNRR fiind complet diferit față de celelalte finanțări europene, ratate și ele în bună măsură de România.

Potrivit portalului Monitor PNRR.eu, în primele trei luni ale anului 2022 România și-a asumat prin PNRR îndeplinirea a 24 de ținte și jaloane. Printre acestea se numără intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare“, a schemei de sprijin pentru renovarea în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice sau finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloudului guver­namental. Toate cele 24 de măsuri sunt în faza de implementare. La fel este situația și în cazul unor ținte setate pentru ultimul trimestru al anului trecut, acolo unde unele jaloane sunt blocate în contexul în care măsurile adoptate sau propuse de guvern nu sunt adecvate sau suficiente în opinia Comisiei Europene.

Unele măsuri, cum este crearea cloudului guvernamental, sunt în aceste zile în centrul unor scandaluri copioase. Astfel, modul în care este redactat proiectul de ordonanță de urgență privind realizarea platformei de cloud guvernamental provoacă temeri că Serviciul de Telecomunicații Speciale va deveni arbitrul digitalizării din sectorul public din România într-o configurație instituțională care este dezvoltată fără a ține cont de bunele practici internaționale, au avertizat experții locali în transparență și digitalizare într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene. Acest cloud, care ar urma să găzduiască toate sistemele informatice publice centrale din România, ar trebui finanțat cu peste 500 de milioane de euro prin PNRR, Ministerul Digitalizării precizând că dialogul pe această temă cu industria se va intensifica și că expertiza mediului privat este necesară pentru derularea proiectului de cloud guver­namental.