Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document
Semnarea de către UE și 22 de state membre a acordului ACTA este doar un prim pas către intrarea în vigoare a controversatului document, asupra oportunității acestuia urmând să se pronunțe, procedural, PE, dar și Consiliul UE.
UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunț public. Guvernul japonez însă a anunțat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părțile la Tratat, cu excepția UE, a Elveției și Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și SUA.
UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată și a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador și șef al Delegației UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.
CE a publicat pe site-ul său mai multe informații despre document. CE a explicat că, din punct de vedere procedural, deoarece documentul conține prevederi privind măsurile penale – domeniu considerat de competență partajată între UE și statele membre – el trebuie semnat și ratificat de către toate cele 27 de state membre ale UE. Autoritățile de la București nu au anunțat până la acest moment cine a semnat pentru România acest document însă potrivit relatărilor din presa internațională în cazul celorlalte state a fost vorba despre ambasadorii acreditați la Tokyo. De altfel, subiectul ACTA a devenit cunoscut la București după ce liderul PSD Victor Ponta a scris pe Facebook că USL va suspenda aplicarea acordul antipiraterie ACTA dacă va ajunge la guvernare și dezaprobă forma actuală a acestuia, semnată de guvern în absența unei dezbateri publice.
Citește și
3 min
Ioana Mihai-Andrei
2 min
Cristina Roșca
1 min
Mirabela Tiron