Servicii. Restaurante. Un act social tot mai prudent

Românii au lăsat anul trecut 11 miliarde de euro în restaurante, baruri și cafenele, cu 12% mai mult decât în 2023, arată estimările HORA, asociația ce reprezintă actorii din ospitalitate. Ritmul de creștere pare unul solid, însă el trebuie privit și în contextul inflaționlist, dat fiind că HoReCa s-a confruntat cu creșteri succesive de prețuri în ultimii trei ani, unele produse ajungând să coste de două sau chiar trei ori mai mult.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că în decembrie anul trecut inflația din restaurante și cafenele era de aproape 10% față de aceeași lună din 2023. Astfel, creșterea anunțată de HORA – de 12% pentru industria de ospitalitate – nu mai pare la fel de solidă. De fapt, încă de anul trecut, tot mai multe voci spuneau că se simte o prudență în consum, astfel că oamenii ies mai rar sau cumpără mai puțin. Un alt indicator al acestei prudențe îl reprezintă ofertele, care au împânzit vitrinele și trotuarele, amintind pentru prima dată după multă vreme de anii 2009-2010. Tot atunci, în criza financiară anterioară, oamenii care și-au pierdut locurile de muncă sau cei ale căror salarii au fost reduse au renunțat să iasă la restaurantele a la carte și s-au orientat către cele fast-food. Apoi, cei care nu au mai avut bani de fast-food au înlocuit hamburgerul și cartofii prăjiți cu covrigi ori pateuri, o masă ce costa 15 lei sau mai puțin.

Același tip de migrație a început să fie remarcat și astăzi, într-o perioadă în care numărul de covrigării și simigerii a explodat – atât în marile orașe, cât și în localitățile mici și medii -, iar numărul de branduri de fast-food a crescut precum Făt-Frumos. Popeyes, Hesburger și Wendy’s sunt câteva dintre mărcile de tip fast-food care au intrat în ultimii ani pe piața din România.