Sorin Pâslaru, ZF: Schengenul ne-a trezit. Oamenii, companiile și administrația s-au aflat în premieră pe aceeași linie, dar această energie trebuie să fie folosită mai departe. Bugetul nu e doar treaba guvernului, ci și a companiilor care îl hrănesc

Partea bună a refuzului Austriei privind accesul României în Schengen este că a trezit în societatea românească un sentiment de încredere și de revendicare a unei poziții a țării în Europa și în lume. Pentru prima dată, după zeci de ani, societatea, businessul și liderii politici s-au aflat în majoritate pe aceeași linie: România merită să acceseze acest spațiu de liberă circulație. De foarte multe ori, în trecut, un insucces extern se repercuta în acuze interne între diverse grupuri, iar în general, în relația României cu Uniunea Europeană, de fiecare dată când apărea o situație aparent nedreaptă la adresa României, existau voci care o justificau prin incapacitatea sau erorile locale. De data aceasta, oamenii, companiile, administrația s-au așezat pe aceeași voce și chiar dacă a venit dintr-o frustrare, parcă s-a recreat un sentiment național, ceea ce nu este deloc un lucru rău. Pentru orice realizare la nivelul unei națiuni este necesară o mobilizare și un crez, un orizont.

Pasul următor ar trebui să fie folosirea acestei energii pentru a schimba starea de lucruri din țară acolo unde e necesar – spre exemplu, în infrastructură, în educație, în sănătate, în calitatea vieții sau în eficiența aparatului administrativ. Ca urmare, dacă această energie descoperită de refuzul Schengen și această unitate la nivel social, de business și administrativ s-ar transpune, spre exemplu, în implicarea privind bugetul care tocmai este aprobat în aceste zile, poate că România ar arăta mai devreme altfel așa cum ne-o dorim.

Bugetul României tocmai este votat în aceste zile în Parlament, însă la fel ca de cele mai multe ori până în prezent, tot procesul este pe repede înainte. Cel mai puternic instrument de administrare a României trece fără observații și fără analiza celor pe care îi privește acest buget: cetățenii și firmele României. La o reuniune recentă a liderilor de business din România la guvern cu premierul, acesta i-a anunțat că este nevoit să plece la Parlament să voteze bugetul și s-a întors. Din păcate, niciunul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România nu a avut reacția să îl întrebe pe premierul Ciucă „care buget, că noi nu l-am văzut?” Funcționarea României depinde de bugetul guvernului, de bugetul ministerului, al Casei de Sănătate, al Companiei de Drumuri și modul în care este construit și cheltuit bugetul determină masiv tot ce înseamnă business în România. De fapt, marii oameni de afaceri ai României, obișnuiți cu bugete de sute de milioane și chiar miliarde de euro, ar trebui să ceară primii bugetul țării, sa îl evalueze și să își exprime opinia despre ce ar trebui făcut mai bine cu banii.