Sorin Pâslaru, ZF: Cine a stat șase ore în aceste zile în coadă pe Valea Prahovei, s-a îmbulzit la plecări pe Otopeni pentru țările calde și a aglomerat parcările în malluri poate sta mâine două ore într-o demonstrație în Piața Victoriei, unde să-și arate

Indiferent de ceea ce se va întâmpla din punct de vedere electoral în 2025, businessul românesc este prea legat de fluxurile internaționale – comerciale, de servicii, de energie sau de capital –  pentru ca cineva să-l mai poată rupe. Această teză poate părea fragilă, însă acumulările pe care economia românească le-a câștigat în ultimii 20 de ani, odată cu finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, nu mai pot fi întoarse de nimeni.

În fiecare an The Economist, cea mai prestigioasă revistă de economie de la nivel mondial, publică o perspectivă a evoluției țărilor lumii. Este adevărat că această perspectivă a fost scrisă înainte de alegerile din noiembrie, însă englezii rar greșesc în previziuni, pentru că toate informațiile planetei (încă) trec pe la ei.

Din ceea ce scrie The Economist despre cum va evolua economia României în 2025, cel mai important nu este nici faptul că prognozează o creștere de 3,1%, adică a treia creștere economică din Europa după Turcia (3,2%) și Polonia (3,5%), nici că economia va beneficia de fonduri europene și PNRR și nici că apreciază că România va ieși din pluton cu dinamica sa („the economy will accelerate and oustrip its European peers”).