Ce spune cazul Rheinmetall despre investițiile germane: producătorul de armament venit din Germania are mai multe fabrici în Ungaria, unde construiește și tancuri pe care le va repara în România, unde va avea un service

Pe 1 și 2 martie anul acesta, un ofi­cial de rang înalt din ministerul apărării din Ungaria l-a felicitat pe Paul Walf, șeful departamentului de coordonare pentru Europa Centrală al uriașului producător de armament și tehnică de luptă german Rheinmetall. Motivele sunt mai multe. Rheinmetall a intrat într-un parteneriat cu ceea ce se transformă dintr-o companie privată într-una strategică maghiară, 4iG, furnizor de servicii IT și mai ales de telecomunicații care se extinde agresiv în Ungaria și prin vecini prin achiziții finanțate sub protecția guvernului ungar.

Apoi, Rheinmetall participă la înzestrarea și modernizarea armatei ungare prin tehnică de luptă, tehnologie militară, și muniții fabri­cate sau care urmează să fie produse în fabrici actuale sau în curs de construcție din Zalaegerszeg, Várpalota, Buda­pesta și Szeged. Grupul ger­man profită astfel ca pro­du­că­tor și de boom-ul din in­dus­tria de apărare declan­șat de războiul din Ucrai­na și de angajamentul mai multor state din UE de a susține militar, inclusiv prin muniție și vehicule de luptă, armata Kievului.

Însă guvernul maghiar nu vrea să participe la un astfel efort de război, astfel că Rhein­metall își construiește în România, la Satu Mare, aproape de granițele cu Ungaria și Ucraina, un centru de logistică și mentenanță pentru armele și vehiculele mili­tare folosite de armata ucraineană. Pe scurt, grupul german are mai multe fabrici și centre de cercetare în Ungaria și un depozit cu ser­vice pentru tancuri în România. Proporția ar corespunde nivelului general al investițiilor germane în cele două țări. Potrivit băncii cen­trale a Germaniei, stocul investițiilor străine directe în Ungaria se situa la sfârșitul anului 2020, anul celor mai recente date, la 18 miliarde de euro.