Studiu EPG: România ar putea avea în Marea Neagră 15 GW de energie eoliană. Fiecare GW de capacitate generează 2,1 mld. euro în economie

♦ Un rol cheie în această potențială dezvoltare îl are portul Constanța, care poate deveni gazdă pentru unități de producție a echipamentelor necesare eolienelor offshore, cu rol regional.

Energia eoliană offshore, domeniu în care România nici măcar nu are un cadru legal bine dezvoltat, ar putea ajunge la o ca­pacitate de 15 GW în Marea Neagră la ori­zontul anului 2050, la acel moment putând avea o pondere de 40% din producția de e­ner­gie totală a României, devenind astfel forma dominantă în mixul energetic. Aceasta ar fi una dintre concluziile unui studiu reali­zat de Energy Policy Group (EPG), un think-tank independent fondat în 2014.

În acest moment, România nu are niciun megawatt de capacitate în energie eoliană offshore, neavând nici măcar un cadru legal bine pus la punct pentru a stimula astfel de investiții în Marea Neagră. Spre exemplu, România are acum 3 GW de energie eoliană onshore și un total instalat în sistemul ener­getic, în toate formele de producție a e­nergiei, de circa 18 GW. „Energia eoliană offshore are un rol major în cadrul obiec­tivelor europene de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare până în anul 2050, într-un moment în care interesele Uniunii Europene (UE) privind securitatea energetică și obiectivele climatice sunt aliniate. Același principiu este valabil și pentru România, în­trucât necesită dezvoltarea a 15 GW de capa­cități de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea cli­matică până în anul 2050“, se arată în studiul menționat.