SUA, unde se duc cele mai multe din exporturile europene, se îndreaptă spre recesiune, poate și spre o criză a creditului și unii nu exclud nici un accident cu o criză financiară. Iar când America strănută, lumea toată face gripă

În primul trimestru, când furtuna ban­cară era abia la început, consuma­torii americani au fost cei care au ținut eco­nomia SUA, cea mai mare din lume, pe linia de plutire. Companiile au sim­țit presiunea dobânzilor în creștere și au tăiat din investiții. Însă consumatorul ame­rican dă a­cum semne evidente că a obosit, iar între timp furtuna bancară a căpătat aspecte de criză.

Accesul la credit se va îngreuna, dobânzile mari ale Rezervei Federale își vor continua efectul lent de erodare a creșterii economice și astfel economia stârnește temeri că va intra în recesiune. Dacă înainte cea mai mare frică era că evoluția economică slabă  se va suprapune unei inflații ridicate și persistente – stagflație -, acum, cu trei bănci mari prăbușite și cu in­ves­titorii și deponenții cuprinși de panică, devine posibil scenariul în care peste recesiune se va suprapune o criză bancară.

Cum va simți Europa aceste pro­ble­me? În primul rând co­lapsul Credit Suisse arată cât de contagioasă poate fi panica. Apoi, SUA sunt principala destinație a expor­tu­rilor Uni­u­nii Europene. Dacă econo­mia americană pa­­ra­li­zează sub efectul rece­siunii sau al tur­bulen­țelor fi­nanciare, și econo­miile eu­ro­pe­ne vor avea de su­ferit. De aceea se spune că a­tunci când SUA stră­nută, lu­mea toată face gripă. Un efect imediat pozitiv pentru mulți este că petrolul se ieftinește.