zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Supliment ZF Economia Verde. Cât de mare este factura schimbărilor climatice?

Pierderile economice în urma evenimentelor climatice extreme din România din perioada 1980 – 2023 se ridică la 19,6 miliarde euro, echivalentul a 916 euro pe locuitor, arată datele de la Banca Națională a României, care citează Agenția Europeană de Mediu.

de Mădălina Dediu Panaete , Junior Editor 15.01.2025 · 00:05 2 min de citit și în ziarul tipărit
Supliment ZF Economia Verde. Cât de mare este factura schimbărilor climatice?

Foto: Ziarul Financiar

Pierderile economice în urma evenimentelor climatice extreme din România din perioada 1980 – 2023 se ridică la 19,6 miliarde euro, echivalentul a 916 euro pe locuitor, arată datele de la Banca Națională a României, care citează Agenția Europeană de Mediu.

Totodată, numai 1% dintre pierderile suferite erau asigurate. De asemenea, un motiv de îngrijorare este faptul că deși creditarea verde a accelerat ușor în ultimii ani, există în continuare, un spațiu amplu de dezvoltare a acestui segment, subliniază BNR în raportul asupra stabilității financiare. Doar 4% din expunerile băncilor față de firme și populație reprezintă credite cu destinație principală climatică, respectiv 16,4 miliarde lei (septembrie 2024), dintre care numai 39% au fost acordate companiilor nefinanciare, aproape jumătate fiind pentru clădiri verzi (49%). BNR arată că o subestimare a riscurilor climatice poate conduce, similar altor situații, la acumularea riscurilor sistemice, la o alocare ineficientă a capitalului și la pierderi economice asociate ireversibilității schimbărilor climatice.

„Astfel, autoritățile de reglementare își extind arsenalul de instrumente pentru a contracara aceste amenințări asupra sistemului financiar, prin instituirea unei abordări holistice ce cuprinde deopotrivă măsurile micro și macroprudențiale. O politică macroprudențială axată pe prevenirea acumulării riscurilor ar putea combate tendința de inacțiune, adoptând măsuri proactive, nu doar intervenții corective, pentru a limita aceste riscuri”, se arată în studiul menționat.

Citește și